24 februarie: 70 de ani de la nașterea lui Steve Jobs, cel care a schimbat lumea tehnologiei

În data de 24 februarie, românii sărbătoresc ziua de Dragobete. În aceeași zi, în 2012, s-a intrat în Cartea Recordurilor cu cea mai lungă scrisoare de dragoste. Se împlinesc și 38 de ani de la câștigarea Supercupei Europei de către Steaua.

Steve Jobs a făcut tehnologia accesibilă FOTO: arhivă

1663: S-a născut Thomas Newcomen, inventatorul englez al primului
motor cu aburi pentru pomparea apei

S-a
născut în Dartmouth, Anglia, și a devenit cunoscut pentru contribuția sa majoră în domeniul
ingineriei și pentru inventarea primului motor termic, motorul cu
aburi Newcomen.

Thomas Newcomen Foto: Interesting Engineering

Inventatorul și inginerul Thomas Newcomen a creat sistemul
revoluționar de pompare a apelor din mine, un instrument esențial
pentru industria minieră a vremii. Primul motor cu abur Newcomen a
fost construit în 1712, la Coneygree Coal Works din Staffordshire,
Anglia, marcând începutul unei noi ere în inginerie și
tehnologie.

În anul 1705, Newcomen, în colaborare cu instalatorul John Colley,
a realizat prima mașină cu abur. Această invenție a fost folosită
în minele de huilă, însă consuma mult cărbune și avea un
randament scăzut. Din cauza patentului deținut de Thomas Savery
pentru o invenție similară, Newcomen a fost nevoit să intre
într-un parteneriat cu acesta.

Cu toate acestea, impactul motorului cu abur Newcomen a fost imens în
industria minieră și în dezvoltarea tehnologică a epocii. A fost
utilizat pe scară largă în Marea Britanie și peste hotare,
contribuind semnificativ la creșterea eficienței și
productivității în extracția minieră.

În cele din urmă, motorul Newcomen a fost înlocuit, în anul 1769,
de modelul dezvoltat de James Watt, care a inventat o cameră de
condensare a aburului separată, îmbunătățind semnificativ
eficiența și performanța motoarelor cu abur.

Thomas Newcomen s-a stins din viață la vârsta de 66 de ani, pe 5
august 1729, la Londra.

1870 – Inaugurarea oficială a Monetăriei Statului

În prezenţa domnitorului Carol I, a prim-ministrului Alexandru Golescu şi a ministrului de Finanţe Ion C. Brătianu, la 24 februarie 1870, s-a inaugurat Monetăria Statului, într-un sediu special amenajat pe Şoseaua Kisselef. Primele emisiuni au fost monedele de aur (20 de lei) şi de argint (1 leu) cu efigia domnitorului Carol I (1866-1914).

Până la sfârşitul anului, aici se bat 5.000 de piese din aur de 20 lei şi 400.000 de piese din argint de 1 leu, cu efigia domnitorului pe avers. Moneda de 1 leu din 1870 este prima monedă românească pe care apare denumirea de 1 leu. Interpretat ca o încercare de afirmare a suveranităţii României, acest fapt atrage protestele Înaltei Porţi, iar monetăria este nevoită să oprească producţia monetară. Monedele din argint prevăzute în legea monetară au fost executate în Belgia. Portretul domnitorului nu mai apare pe niciuna dintre ele.

Activitatea monetăriei se pare, totuşi, că a continuat şi după 1870, pentru că, în 1871, se menţionează o medalie bătută aici, medalie dedicată aniversării a 400 de ani de la ctitorirea mânăstirii Putna.

1884: S-a născut medicul Nicolae Gh. Lupu

S-a născut în localitatea Arsura, jud. Vaslui, potrivit lucrării
„Membrii Academiei Române/1866-2003” (Ed. Enciclopedică/Ed.
Academiei Române, 2003). A efectuat studiile liceale la Iaşi şi
medicale la Bucureşti. În 1912 şi-a susţinut teza de doctorat
intitulată „Cercetări asupra acţiunii bacteriale şi antitoxice
119 120 apiocianazei”.

Medicul Nicolae Gh. Lupu Foto: Wikipedia

Şi-a continuat specializarea la Berlin, Berna şi Paris. Între 1915-1916 a lucrat ca asistent la Institutul Anatomo-Patologic din Berna.
Odată cu declanşarea „Războiului de Reîntregire Naţională” (1916-1918) a revenit în ţară pentru a participa, în calitate de
şef al laboratorului volant din cadrul Spitalului 2 contagioşi, la
marile campanii antiepidemice, cu deosebire la combaterea tifosului
exantematic. A fost profesor de anatomie patologică (1931-1935) şi apoi de
clinică medicală (1935-1965) la Facultatea de Medicină din
Bucureşti, unde a fost și rector între 1948 şi 1953.

A pus bazele Institutului de Terapeutică (1948-1966) şi a deţinut
funcţia de efor al spitalelor civile din Bucureşti (1946-1948).
Medic igienist şi anatomopatolog, a militat în favoarea unei
medicini interne sintetice a organismului global şi a individului
încadrat în mediul său de viaţă. În institutul din cadrul Spitalului „Colentina” a amenajat
laboratoare atât pentru pregătirea studenţilor, cât şi pentru
cercetări ştiinţifice complexe.

Printre lucrările sale se numără
„Sifilis secundar, pseudo-reumatism sifi litic” (1913),
„Contribuţiuni asupra patogeniei icterilor” (1925), „Clasifi
carea nefritelor” (1925), „Tratamentul litiazei biliare”
(1925), „Pneumoconiozele neprofesionale” (1955), „Sclerozele
pulmonare” (1960).

Lucrarea „Hematologie clinică” (1935) i-a adus recunoaşterea de
creator al şcolii româneşti de hematologie. A fost membru titular activ
al Academiei Române (12 aug. 1948), membru asociat al Academiei de
Medicină din Bucureşti şi membru al Societăţii Internaţionale
de Medicină Internă. A murit pe 30 aprilie 1966, în Bucureşti.

1929 – S-a născut actrița română de teatru și film Marga Barbu

Marga Barbu s-a născut pe 24 februarie 1929 în Ocna Șugatag, Maramureș. S-a mutat împreună cu familia în București după împlinirea vârstei de 14 ani. Prima ei mare dragoste a fost dansul și ar fi făcut orice ca să-și urmeze mama, balerină la Viena. A fost angajata Operei Române, dar la vizita medicală s-a descoperit că are o afecțiune cardiacă, fapt care a făcut-o să renunțe la ideea unei cariere de dans. Urmând diferite cursuri de actorie, dans și filozofie, alege în final actoria.

Actrița Marga Barbu Foto: Arhivă

A absolvit Institutul de teatru din București în 1950. A debutat în cinematografie în 1953 („Nepoții gornistului”, în regia lui Dinu Negreanu), fiind cunoscută, în special, pentru rolurile Anița din seria „Haiducilor” și Agatha Slătineanu din seria „Mărgelatu”, dar și pentru rolul de compoziție din „Domnișoara Aurica”, pentru care a fost distinsă cu Premiul ACIN. Ultimul film în care a apărut a fost „Lacrima cerului” (1989).

A reprezentat cinematografia românească la numeroase festivaluri și evenimente internaționale: Festivalul de film de la San Sebastian (1966), Festivalul de film de la Karlovy Vary (1966), Festivalul de film de la Moscova (1969), Festivalul de film de la Sarajevo (1969), Zilele filmului în R.F. Germania (august 1968), Zilele filmului românesc în U.R.S.S. (1965), Zilele filmului românesc la Roma (1967).

Președintele Ion Iliescu a decorat-o pe Marga Barbu în 2004 cu Ordinul Național „Serviciul Credincios”, în grad de cavaler. Distincția i-a fost acordată ca „semn de apreciere pentru îndelungata și fructuoasa activitate artistică și pentru talentul și dăruirea puse în slujba artei spectacolului și a teatrului românesc”.

A murit pe 31 martie 2009, în București.

1939: S-a născut Richard Oschanitzky, unul dintre cei
mai cunoscuţi muzicieni de jazz ai României

Richard Waldemar Oschanitzky s-a născut la 24 februarie 1939, la Timişoara, fiind fiul lui
Richard Carol Oschanitzky (1901-1971), compozitor şi dirijor cu
înalte studii în Austria şi Germania.

Richard Waldemar Oschanitzky FOTO Cinemagia

Datorită părintelui său, artistul a beneficiat de timpuriu de o
instrucţie muzicală solidă. Între 1955-1959, a fost studentul
clasei de compoziţie condusă de Mihail Jora la Conservatorul din
Bucureşti. S-a afirmat începând din 1959 în domeniul jazz-ului,
impresionând muzicienii şi publicul prin talentul, ingeniozitatea
improvizaţiilor şi tehnica pianistică.

A scris în varii domenii muzicale: muzică de teatru,
vocal-simfonică, simfonică, vocală, peste 30 de coloane sonore
destinate filmului (a fost membru ACIN), lied, jazz, folk, pop,
muzică uşoară, menţionează sursa citată.

Printre regizorii cu care a colaborat se numără Şerban Creangă şi
Sergiu Nicolaescu. A scris partitura pentru muzicalul „Nu sunt
Turnul Eiffel” de Ecaterina Oproiu, pentru „Comedia Gamelor”
de Andrei Brădeanu – ambele premiate la concursuri internaţionale.
Este autorul albumului „Dublul concert pentru pian, saxofon tenor,
orchestră simfonică şi bigband” (1971), considerat o capodoperă
la nivel mondial în genul de fuziune jazz simfonic.

A încetat din viaţă pe 5 aprilie 1979,la vârsta de 40 de ani, în Bucureşti.

În 1999 a
debutat, la Iaşi, Festivalul Internaţional de Jazz „Richard
Waldemar Oschanitzky”, la iniţiativa muzicologului Alex Vasiliu. 

1955 – S-a născut Steve Jobs, inventator și
om de afaceri, cofondator al Apple Inc

Steve Jobs s-a născut pe 24 februarie 1955, la San
Francisco, avându-i ca părinţi Joanne Carole Schieble şi
Abdulfattah „John” Jandali, imigrant sirian, potrivit unei biografii
a cofondatorului Apple, realizată de Bloomberg. Jobs declara în 1997 într-un
articol din revista New York Times Magazine că nu doreşte să vorbească despre
părinţii săi biologici, din motive de intimitate. Steve a fost adoptat de Clara
şi Paul Jobs, care l-au numit Steven Paul Jobs şi l-au crescut în suburbiile
californiene Mountain View şi Los Altos.

Jobs a terminat liceul Homestead din Cupertino în 1972,
alături de Wozniak, viitorul său partener de afaceri. S-a înscris apoi la Reed
College în Portland, Oregon, dar a renunţat după numai un semestru.

„În momentul în care am renunţat am reuşit să încetez
să mai particip la cursurile obligatorii care nu mă interesau şi să încep să ma
implic în lucruri care păreau interesante”, a arătat el într-un discurs
susţinut în iunie 2005 la Universitatea Stanford.

În 1975, Jobs şi Wozniak frecventează Homebrew Computer
Club, o adunare informală de ingineri şi pasionaţi care făceau schimburi de
idei şi piese. Cei doi prezintă la întâlnirile acestui grup computerele Apple I
şi Apple II, potrivit unui articol scris de Wozniak.

Pe 1 aprilie 1976, Jobs, Wozniak şi Ron Wayne fondează
Apple. Wayne, care lucrase la Atari împreună cu Jobs, a renunţat la
participaţia de 10% din acţiunile Apple cu două săptămâni
mai târziu. Primul lor produs, Apple I, a pus bazele revoluției computerelor personale. Jobs a fost cunoscut pentru standardele sale înalte și pentru obsesia detaliilor, calități care s-au reflectat în fiecare produs Apple. După o perioadă dificilă în care a părăsit Apple în 1985, Jobs a revenit în 1997, salvând compania de la faliment. Sub conducerea sa, Apple a lansat produse iconice precum iMac, iPod, iPhone și iPad, fiecare contribuind la transformarea Apple într-una dintre cele mai valoroase companii din lume.

În octombrie 2001, Apple a introdus iPod, primul player
portabil de muzică în format digital produs de companie, extinzându-se dincolo
de arena PC odată cu începutul decăderii acestei pieţe. Cu un preţ de 399 de
dolari, primul iPod putea stoca 1.000 de melodii în format MP3.

Doi ani mai târziu, Steve Jobs este diagnosticat cu o formă rară
de cancer, care afectează pancreasul, şi încearcă să se trateze printr-o dietă
specială, pentru a evita operaţia. Pe 1 august 2004, Jobs, în vârstă de 49 de
ani, a anunţat pentru prima dată public că are cancer, afirmând că operaţia de
extragere a tumorii a avut succes şi nu va avea nevoie de chimioterapie sau
tratament cu radiaţii. Directorul operaţional Tim Cook a preluat conducerea
companiei până la întoarcerea lui Steve Jobs la lucru, în luna septembrie.

La 9 ianuarie 2007, Jobs a lansat într-un eveniment
spectaculos la Macworld noul iPhone, anunţând totodată că Apple scoate cuvântul „Computer” din denumirea companiei. Acţiunile Apple au închis atunci
la un maxim record datorită estimărilor că iPhone urma să crească vânzările
companiei cu un miliard de dolari pe an. Principalii concurenţi ai iPhone erau
telefoanele BlackBerry.

Pe 8 iunie 2008, Jobs lansează la conferinţa dezvoltatorilor
Apple cel de-al doilea iPhone, iPhone 3G, însă participanţii şi analiştii
observă că şeful companiei pare „slăbit şi plăpând”. Compania dă vina
pe „o afecţiune comună”.

La 14 ianuarie 2009, Jobs anunţă că i-a cedat atribuţiile „de zi cu zi” lui Tim Cook până în iunie, afirmând că problemele sale
de sănătate sunt mai grave decât a crezut iniţial. El notează însă că va rămâne
implicat în deciziile strategice majore.

La 27 ianuarie 2010, Jobs a lansat iPad. Tableta s-a vândut
în 7,3 milioane de exemplare în primul trimestru de la apariţie.

Pe 24 august 2011, Jobs demisionează din funcţia de director
general al Apple, predându-i funcţia lui Tim Cook şi preluând titlul de
preşedinte al companiei. „Am spus întotdeauna că, dacă va veni vreodată o
zi când nu voi mai putea respecta responsabilitatea şi aşteptările funcţiei de
director general al Apple, voi fi primul care vă va anunţa. Din păcate, această
zi a venit”, a transmis Jobs într-un comunicat.

Pe 5 octombrie 2011, Apple anunţă moartea lui Steve Jobs. „Geniul, pasiunea şi energia sa au fost sursa a nenumărate inovaţii care
ne îmbogăţesc şi îmbunătăţesc viaţa”, scria compania.

Jobs a fost un orator captivant. Pentru mulți, el va rămâne în istorie drept omul care a făcut tehnologia accesibilă.

1987 – Echipa de fotbal Steaua Bucureşti a cucerit
Supercupa Europei

Fotbalul românesc sărbătorește pe 24 februarie o performanţă memorabilă: câştigarea, de către Steaua, a Supercupei Europei, după o finală uluitoare cu Dinamo Kiev.

Steaua Bucureşti a luat fiinţă pe 7 iunie 1947, la iniţiativa mai multor ofiţeri ai Casei Regale Române, printr-un decret semnat de generalul Mihail Lascăr, fostul Comandant Suprem al Armatei Regale Române, a primit iniţial denumirea de „Asociaţia Sportivă a Armatei” (ASA). 

Sub conducerea antrenorilor Emeric Ienei şi Anghel Iordănescu (antrenor secund), Steaua a impresionat în campionatul 1984-1985, câştigându-l după o pauză de şase ani. A urmat cel mai spectaculos sezon de cupe europene din fotbalul românesc. După ce a eliminat pe Vejle BK, Budapest Honvéd FC, Kuusysi FC şi pe RSC Anderlecht, Steaua juca finala cu FC Barcelona.

La 7 mai 1986, pe stadionul Ramón Sánchez Pizjuán, Steaua Bucureşti intra în istoria fotbalului, devenind prima echipă din estul Europei care cucerea cel mai râvnit trofeu din fotbal, Cupa Campionilor Europeni, într-o finală disputată împotriva celor de la FC Barcelona. Helmuth Duckadam intra în Cartea Recordurilor după ce apăra patru lovituri de pedeapsă consecutive, iar trofeul ajungea la Bucureşti. 

Ulterior, Steaua şi-a trecut în palmares şi o Supercupă a Europei, câştigând pe 24 februarie 1987 finala cu Dinamo Kiev, cu 1-0, printr-un gol marcat de Gheorghe Hagi, aflat la prima sa apariţie sub tricoul Stelei. Steaua era deţinătoarea Cupei Campionilor Europeni, iar Dinamo Kiev, a Cupei Cupelor (după ce câştigase trofeul în fața celor de la Atletico Madrid, pe care îi învinsese cu 3-0).

Disputa cu Dinamo Kiev a fost, totodată, primul joc al lui Gheorghe Hagi în tricoul roș-albastru. Mijlocașul transferat de la Sportul Studențesc a reuşit golul victoriei în minutul 44, dintr-o lovitură liberă de la 25 de metri.

1997 – A murit violonistul roman de reputație
mondială Ion Voicu, director al Filarmonicii „George Enescu” din Bucureşti

Ion
Voicu (n. 8 octombrie 1923, București – d. 24 februarie 1997) a fost un celebru
violonist român, fost elev al marelui George Enescu.

Prin Decretul nr. 3 din
13 ianuarie 1964 al Consiliului de Stat al
Republicii Populare Române, solistului
concertist Ion Voicu i s-a acordat titlul de „Artist al Poporului din Republica Populară Română pentru merite deosebite în activitatea desfășurată în domeniul teatrului,
muzicii și artelor plastice”.

Statul român i-a dat maestrului în folosință o vioară „Stradivarius”,
fabricată în 1702, care a aparținut lui Joseph Joachim. Vioara Stradivarius a
fost achiziționată de statul român, în 29 august 1956, de la firma Henry Werro,
la prețul de 80.000 de franci elvețieni.

La 7 septembrie 1956, Ministerul Culturii și
maestrul Ion Voicu au încheiat un contract de comodat care avea ca obiect darea
în folosință a viorii. Contractul de comodat a încetat în 1986, când Ion Voicu
a restituit instrumentul Filarmonicii „George
Enescu“.

Ulterior, vioara a ajuns în
posesia Muzeului Național de Artă al României. În 5 ianuarie 1990, Ion Voicu a ridicat vioara „Stradivarius”,
care a rămas posesia familiei, după moartea sa, în 1997. Pe 9 martie 2007, după
îndelungate discuții cu Ministerul
Culturii și Cultelor, fiul său, Mădălin Voicu a predat vioara
ministrului culturii, Adrian Iorgulescu.

Ion Voicu a fost directorul
Filarmonicii „George Enescu” din București timp de zece ani, în perioada
1972-1982.

A contribuit la crearea „Orchestrei
de Cameră” în 1969 cunoscută în toată Europa
și prezentă la cele mai importante festivaluri muzicale internaționale. Aceasta
este în prezent condusă de fiul său.

2012 – Bucureştenii au intrat în Cartea Recordurilor cu cea mai lungă scrisoare de dragoste

Cea mai lungă scrisoare de dragoste Foto: Arhivă

Cu o înălțime de doi metri și o lungime de 4,5 metri, „hârtia” semnată de 1.468 de bucureșteni a doborât recordul celei mai lungi scrisori de dragoste.

„Scrisoarea nu a putut fi scrisă pe o simplă hârtie (…) Este o felicitare care are trei pagini, înaltă de doi metri și lungă de 4,5 metri. Sunt trei bucăți a câte un metru și jumătate fiecare”, au declarat atunci organizatorii.

2022 – Invazia Rusiei în Ucraina

La 24 februarie 2022, Rusia a invadat Ucraina, într-o escaladare majoră a războiului ruso-ucrainean, care a început în 2014.

Trei ani de la invazia Rusiei în Ucraina Foto: Profimedia

Invazia a început în dimineața zilei de 24 februarie 2022, când președintele rus Vladimir Putin a anunțat o „operațiune militară specială” care urmărește „demilitarizarea” și „denazificarea” Ucrainei.

În discursul său, Putin a contestat dreptul Ucrainei la statalitate și a afirmat, în mod fals, că Ucraina era guvernată de neonaziști care persecutau minoritatea etnică rusă.

Câteva minute mai târziu, au fost lansate lovituri rusești și o invazie terestră de amploare pe un front nordic din Belarus spre Kiev, un front nord-estic spre Harkov, un front sudic din Crimeea și un front sud-estic din Luhansk și Donețk. Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a decretat legea marțială și o mobilizare generală.   

La trei ani de la începerea războiului, Parlamentul European își reafirmă solidaritatea fermă cu poporul ucrainean, care continuă să dea dovadă de rezistență și curaj extraordinare în apărarea suveranității, independenței și integrității teritoriale.

Uniunea Europeană își propune să rămână unită în angajamentul de a sprijini Ucraina și să ofere asistență politică, militară, economică, umanitară și financiară.