7 martie: Ziua în care duminica devine pentru prima dată zi de odihnă

În ziua de 7 martie, duminica devine pentru prima dată zi liberă și moare Vasile Popa, sau „Țeavă”, actor și cascador român.

161: Marcus Aurelius devine împărat roman după moartea tatălui său, Antonius Pius

Antonius Pius, născut în Lazio la 19 septembrie 86, a condus Imperiul Roman între anii 138-161, fiind unul din cei „cinci împărați buni”, potrivit Britanica.

În 138, Hadrian, al treilea din cei „cinci împărați buni” l-a numit succesor pe fiul său, Antonius. De asemenea, Hadrian a specificat că după Antonius vor urma la conducerea Imperiului Marcus Aurelius și Lucius Verus.

După moartea tatălui său, Antonius Pius, la 7 martie 161 d.Hr, Marcus Aurelius preia conducerea Imperiului Roman.

Marcus Aurelius/FOTO: Wikimedia Commons

Marcus Aurelius, a condus Imperiul Roman până în 180, fiind cunoscut pentru filosofia stoică, dar și pentru că, sub conducerea sa, Imperiul Roman a cunoscut o perioadă de prosperitate.

De asemenea, au fost promulgate multe legi în timpul domniei sale, reușind să înlăture anomaliile și asprimea dreptului civil și îmbunătățind soarta categoriilor defavorizate (sclavii, văduvele și minorii). Cu toate acestea, schimbările făcute de Aurelius au fost mai degrabă niște retușuri, și nu măsuri radicale.

321: Duminica devine pentru prima dată zi liberă

Duminica a devenit pentru prima dată zi liberă în timpul domniei împăratului roman Constantin cel Mare.

Constantin cel Mare/FOTO: Arhivă

Constantin cel Mare a fost inițiatorul tranziției Imperiului Roman către un stat creștin, oferind impuls unei culturi distincte creștine care a pregătit calea pentru creșterea culturii medievale bizantine și occidentale, scrie Britanica.

La 7 martie 321, împăratul a dat un decret prin care s-a impus ca „Toți judecătorii, orășenii și muncitorii trebuie să se odihnească în venerabila zi a soarelui”. Așadar, Duminica devine pentru prima oară zi liberă.

1441: Iancu de Hunedoara devine voievod al Transilvaniei

Ioan de Hunedoara, cunoscut și ca Iancu de Hunedoara, alternativ Ioan (Ion) Huniade sau Ioan Corvin, născut în 1407, a fost Ban al Severinului din 1438, Voievod al Transilvaniei între 1441-1456 și Regent al Ungariei între 1446-1452, mare comandant militar, tatăl regelui Matia Corvin.

Iancu de Hunedoara/FOTO: Adevărul

Acesta s-a născut în 1407, într-o familie înnobilată de regele Ungariei Sigismund de Luxemburg pentru merite deosebite în războaie. Tatăl său se numea Voicu, fiul lui Şerb, iar mama sa Elisabeta de Morsinai.

La 7 martie 1441, acesta devine voievod al Transilvaniei, rămânând în istoria Europei drept unul dintre cei mai importanţi voievozi români. Cât timp s-a aflat la putere, a trebuit să ţină piept invaziilor necontenite ale otomanilor.

Voievodul rămâne în istorie pentru apărarea creștinătății în fața puternicului Imperiu Otoman din secolul al XV-lea. Ioan (Iancu) de Hunedoara şi-a petrecut cea mai mare parte a vieţii în campaniile militare, iar iscusinţa sa i-a adus renumele de „atlet al lui Hristos”.

La 11 august 1456, Iancu de Hunedoara se stinge din viață, la trei săptămâni după victoria armatelor creștine împotriva otomanilor, la Belgrad. Acesta a murit în tabăra sa de la Zemlin, în apropierea Belgradului, din cauza epidemiei de ciumă care cuprinsese tabăra militară și epuizării fizice, susțin istoricii.

1471: Ștefan cel Mare îl învinge pe Radu cel Frumos, la Soci

La 7 martie 1471, armatele lui Radu cel Frumos, domn al Țării Românești între 1462 – 1473, 1473 – 1475, și a lui Ștefan cel Mare, domn al Moldovei între 1457-1504, s-au bătut pentru cetatea Chiliei.

Ștefan cel Mare/FOTO: Arhivă

Anterior, Radu cel Frumos a încercat în mai multe rânduri să recupereze cetatea maritimă ocupată de Ștefan. După incursiunea domnului moldovean, concretizată în arderea Brăilei, Târgului de Floci şi a ţinutului Ialomiţei, Cazimir IV (1447 – 1492), regele Poloniei, care se temea „ca nu cumva Basarab [Radu cel Frumos] să năvălească fără veste asupra lui [Ştefan cel Mare] cu ajutor turcesc” (Jan Długosz), încearcă o mediere, dar fără nici un rezultat, potrivit Enciclopedia României.

Fără declarație de război, Ștefan cel Mare atacă Țara Românească, la 7 martie 1471, la Soci. În ultima vreme, istoricii au ajuns la concluzia că Socii se aflau în județul Râmnicu Sărat, la granița dintre Țara Românească și Moldova.

Confruntarea a fost puternică, moldovenii au „ucis dintre dânşii [munteni] mulţime mare. Şi toate steagurile lui au fost luate şi schiptrul cel mare al lui Radul voievod a fost luat. Şi mulţi viteji au fost prinşi atunci, care au şi fost tăiaţi. A lăsat vii numai pe doi boieri mari, Mircea comis şi Stan logofăt”, potrivit sursei citate.

După victorie, la 13 iulie, Ștefan cel Mare scrie 

suzeranului său, la Cameniţa, relatându-i faptele şi anunţându-l că Radu a construit o fortificaţie la hotarul cu Moldova. Îi cere totodată să medieze pax vera et concordia între cei doi.  

1932: Se stinge din viață Aristide Briand, celebrul politician francez, laureat al Premiului Nobel pentru Pace

Aristide Briand s-a născut la 28 martie 1862, în Nantes, Franța. Acesta a fost premier al Franței de 11 ori, iar de 26 de ori a ocupat funcții ministeriale între 1906-1932, scrie Britanica.

Aristide Briand/FOTO: Nobel Prize

Absolvent de Drept, Briand a fost un susținător al politicilor de stânga, scriind pentru publicații precum La Peuple, La Lanterne și Petite Republique, dar și L’Humanité.

În 1906, Briand devine ministru al Educației Publice și Culturii, sub conducerea premierului Clemenceau. În 1909, Briand preia conducerea guvernului, până în noiembrie 1910.

În 1925, redevine ministru de Externe, ocupând funcția prima dată în 1915. Cât a fost ministru de Externe, s-a încheiat Pactul de la Locarno, în 1925, în cadrul căruia, împreună cu omologul german, Gustav Stresemann, și cel britanic, Austen Chamberlain, au convenit să readucă relațiile Germaniei cu foștii inamici din Primul Război Mondial la normal.

În 1928, a fost încheiat pactul Briand-Kellogg, în cadrul căreia 60 de state au convenit scoată în afara legii războiul ca instrument al politicii naționale. În decembrie 1930, Briand a susținut public o opinie îndrăzneață pentru acele vremuri, privind formarea unei uniuni federale a Europei. 

La 7 martie 1932, la Paris, după o încercare eșuată de a candida la prezidențiale, Aristide Briand se stinge din viață.

2021: Se stinge Vasile Popa, sau „Țeavă”, actor și cascador român

Născut la 23 martie 1947, la București, Vasile Popa rămâne în istoria cinematografiei pentru sutele de filme în care a jucat. De profesie boxer, acesta a fost recrutat în anii 1960 în trupa de cascadori, înființată de Sergiu Nicolaescu. 

Vasile Popa (stânga), alături de Gheorghe Dinică

„Înainte de «Mihai Viteazul» s-a făcut prima şcoală organizată de cascadori. S-a dat anunţ la ziar, iar preselecţiile se ţineau pe strada Batiştei. Intru acolo şi văd că erau în curte trei salvări, care cărau încontinuu pretendenţi.

Trebuia să sari de la o fereastră, de la trei metri înălţime, dar în interior, într-o sală. Puseseră nişte saltele înguste pe jos. Şi te puneau să mimezi o moarte. Când am văzut ce-i acolo, am plecat, am zis că nu-i de mine. M-am oprit la barul «Dunărea» şi mi-am luat o vodcă. După care mi-am zis: Doar nu-s eu mai prost ca alţii?! Şi m-am întors. N-au trecut decât vreo trei minute şi m-au şi strigat.

În comisie era Sergiu Nicolaescu, împreună cu antrenorul de la lotul naţional de scrimă, cel de la lotul naţional de călărie, plus alţii. Am făcut tot ce m-au pus ăia, dar nu ştiu cum de cădeam numai în cap. Dar nu mă dădeam bătut. La care Sergiu le-a zis ălora din comisie: «Daţi-i cea mai mare notă, că ăsta e rezistent». Aşa am ajuns eu cascador. Şi am rămas alături de Sergiu până la final”, a povestit îndrăgitul cascador. 

La 7 martie 2021, cascadorul se stinge din viață.

2022: Virusul Covid-19 a provocat 6 milioane de decese

La 7 martie 2022, numărul de decese la nivel global din cauza Covid-19 depășea 6 milioane. Până în prezent, din cei peste 700 de milioane depistați, aproximativ 7 milioane de persoane au murit.