Face statul economii micșorând valoarea voucherelor de vacanță? „Impactul a fost uriaș. Toată România a înflorit”

Valoarea voucherelor de vacanță care se acordă angajaților din sectorul bugetar este de doar 800 de lei în 2025. Guvernanții spun că astfel cheltuielile se reduc, însă oamenii din turism îi contrazic. „Nu poți să gândești atât de limitat”.

Turismul s-a dezvoltat în toată România, spune vicepreședintele ANAT FOTO: arhiva

Voucherele de vacanță acordate de stat bugetarilor au în 2025 o valoare la jumătate față de anul anterior, ceea ce i-a făcut pe mulți potențiali beneficiari să afirme că vor renunța la ele. Asta pentru că, pentru a beneficia de acești 800 de lei, salariatul este obligat să scoată din buzunar cel puțin încă pe atât, pentru a ajunge la o valoare de minimum 1.600 lei pentru o vacanță în România. În plus, din 2024 voucherele nu se mai acordă bugetarilor care în luna anterioară solicitării acestui beneficiu au încasat un salariu net de peste 8.000 lei, astfel că de la adoptarea acestei modificări a intervenit deja prima scădere substanțială a cheltuielilor, pentru că mulți bugetari nu s-au mai încadrat în plafon.

Economia pe care o face statul își va arăta însă efectele nedorite nu peste multă vreme, spun specialiștii din turism, care nu văd cu ochi buni măsura și care au atras atenția că de fapt se taie veniturile din viitor.

„Dacă vezi regula de trei simplă așa, că ai tăiat acum buget și gata, dar de fapt îți tai veniturile din viitor, asta arată o gândire foarte limitată și nu-i o gândire economică. Așa n-ar trebuit să facem nici autostrăzi, că faci o cheltuială astăzi și banii vor veni indirect în următorii zeci de ani. Nu poți să gândești atât de limitat”, atrage atenția Adrian Voican, vicepreședintele Asociației Naționale a Agențiilor de Turism (ANAT).

Și așa faptul că guvernanților le-a luat mult până să hotărască mecanismul de decontare a avut efecte în piață, ratându-se marea campanie de înscrieri timpurii, cu reduceri la vacanțe de până la 30%.

Chiar și cei 640 lei (din cei 800 lei, în urma reținerilor rămân aproximativ 640 lei) ar fi însemnat ceva, este de părere Voican.

„Era un mic cârlig. Mai pui ceva de la tine și mergi. Nu însemna mult, pentru că anul trecut – avem noi o statistică pe câteva sute de mii de rezervări – prețul mediu în România a fost 2.600 de lei. Deci și cu 1.600 tot mai puneai 1.000 de lei din buzunar. Acum, cu 800 lei pe card trebuie să mai pui încă cel puțin 1.800, dacă prețurile au stat pe loc. Dacă au mai crescut, și mai mult. Sau, dacă vorbim de prețuri de all-inclusiv, de la 4.000-5.000 de lei pe cameră, pe familie, nu înseamnă mare lucru. Un mic cârlig, să te țină acolo”, spune Voican.

De astfel de instrumente, și nu doar pentru a-i atrage pe români, ci și pe turiștii străini, este însă foarte mare nevoie, pentru că, explică vicepreședintele ANAT, și străinii din jurul nostru au fel de fel de „cârlige” de promovare și va conta enorm cine are magnetul mai puternic.

„Dacă nu prindem bătaia, ca la sărituri, ratăm. Ne uităm cum pleacă românii afară și ne plângem că am vrut să economisim cu vouchere de vacanță, dar dăm drumul la bani să plece afară. Or balanța României e cu 8,6 miliarde euro cheltuiți afară și 2 miliarde atrași aici, deci oricum era puternic debalansată valutar. Trebuie să ai niște politici să ții banii în țară, (…) pentru că nu poți să judeci așa, cu regula de trei simplă. Ai făcut economie la buget de 200 de milioane. Și, pe partea cealaltă, n-ai încasat taxele, n-ai încasat impozit pe venit, CASS, n-ai încasat TVA-ul din locațiile unde se consumă banii aceia. Îi primesc cu brațele deschise bulgarii și grecii și zic: ”, avertizează Voican.

Agențiile au simțit deja, în prima parte a anului, că rezervările sunt mai mici comparativ cu anii anteriori. Este și prudență din partea turiștilor având în vedere evenimentele politice naționale și internaționale, a fost și lipsa voucherelor de vacanță și este greu de anticipat dacă lucrurile se vor schimba pe parcurs.

„Se vede că rezervările sunt mai mici decât anul trecut pe vremea asta, că există o contracție în piață, probabil între 10 și 15%. Și asta nu înseamnă că tot anul e neapărat așa. Poate că doar au întârziat să cumpere și vor cumpăra mai încolo. Dacă vremea e foarte bună, călduroasă, și dacă apar și vouchere, poate își mai revine piața. Dar cu fiecare săptămână care trece ne apropiem de luna iunie, nu prea mai ai când să… Adică nu cumperi azi și te cazezi azi. Vânzările se fac mai din timp față de perioada de sejur”, a explicat Voican.

Deși exista o ordonanță de urgență care prevedea că voucherele de vacanță se păstrează până la finele anului 2026, la sfârșitul anului trecut a fost un moment de cumpănă, când s-a pus inclusiv problema să se suspende. În cele din urmă s-a ajuns la varianta înjumătățirii valorii, însă tot a mai durat stabilirea mecanismului de acordare, or inconsecvența și lipsa de predictibilitate nu fac decât să îndepărteze investitorii, avertizează Voican.

„Cred că avem tot interesul să se construiască infrastructura turistică a României”

„Investitorii cheltuie niște bani. Dacă turismul e interesant și e susținut de stat, chiar la nivel declarativ, că e ramură prioritară, și după asta există și o măsură, gen stimularea incoming-ului și stimularea turismului intern, vin banii aici. Dacă nu mai e prioritatea pentru turism, banii se duc în altă parte. Or eu cred că noi avem tot interesul să se construiască infrastructura turistică a României – mă refer la hoteluri, restaurante, centre de agrement – pe bani privați, și că odată construite aceste hoteluri de 4 și de 5 stele de care încă ducem lipsă în România, și din cele afiliate la lanțuri internaționale care știu să-și aducă turiști pe circuitul lor, nu le mai dărâma nimeni 100 de ani. Vine o criză, vând mai ieftin camera, dar ele arată frumos ca arhitectură, înfrumusețează un oraș, atrag personal. Oamenii aceștia au management, știu să facă față crizelor, au acces la date importante în Europa”, arată Voican cum susținerea turismului poate aduce constant bani la buget acum și în viitor.

Autoritățile române în schimb se adaptează greu. Nici măcar date turistice pe care să te poți baza nu avem, iar odată cu intrarea României în Schengen nu mai există nici cele de la Poliția de Frontieră, care să arate cel puțin câți străini au intrat în România.

„Se cazează 2,4 milioane de turiști străini în România și intră 13-14 milioane de oameni la frontieră. Statistici dinainte de Schengen. Și ceilalți unde sunt? Poate au intrat și au ieșit, poate erau șoferi de tir, poate au venit la familii, poate una, poate alta, dar nu avem date”, arată Voican. Și pentru astfel de situații există soluții, au făcut-o alți europeni cu succes. Se pot face sondaje de piață, se poate apela la operatorii de telefonie mobilă, care să le trimită celor care trec granița în România mesaje și să-i întrebe dacă sunt români sau sunt străini etc., doar că, spune Voican, autoritățile române nu arată deocamdată interes pentru subiect. 

Ce au produs voucherele de vacanță

Deși acordarea voucherelor de vacanță nu mulțumește pe toată lumea, de la angajații din mediul privat venind cele mai aspre critici – pe de o parte aceștia consideră nedrept că statul le plătește angajaților săi și salariul, dar și vacanța (sau o parte din ea), iar pe de alta există suspiciunea că acordarea voucherelor a dus la creșterea artificială a prețurilor vacanțelor în România -, beneficiile înregistrate în cei 15 ani de când se acordă sunt evidente, spune Voican. Nu se mai merge în vacanță doar în vârf de sezon și nu mai sunt doar câteva stațiuni consacrate.

„Impactul a fost uriaș. În momentul de față, toate localitățile din România sunt turistice. Și nu că sunt declarate stațiuni, dar pur și simplu. A fost acuma târgul de Paști în Craiova, era super plin. Și de Crăciun a devenit top. Și sunt multe orașe care au târguri de Crăciun. Iașul, Alba Iulia, nu mai vorbesc de Sighișoara, de Timișoara. Toată România a înflorit, ceea nu se întâmpla înainte. Erau câteva stațiuni, acolo se mergea, și în rest era pustiu, nu exista turism. Acum e peste tot”, spune Adrian Voican.

Tichetele de vacanță mai au și meritul că au scos din zona gri foarte multe unități de cazare.

„În 2006 aveam 6.000 de unități de cazare clasificate, anul trecut am ajuns la 26.500. Sunt 20.000 de unități de cazare noi în 20 de ani. Noi avem vouchere din 2009. Clar că atunci când vezi că vecinul are casa plină, pentru că primește vouchere și tu nu primești, zici: . A fost un mare plus și pentru fiscalizare, dar și pentru grupurile de profesori. Eu nu vorbesc aici de profesori universitari sau de cei din marile orașe, cu meditații. Eu vorbesc de 300.000 de profesori din toată România asta. Oamenii ăștia nu mergeau în vacanță. În niciun caz nu mergeau pe litoral. Nu mergeau. Când au avut voucherele acestea au plecat pentru prima oară și au făcut și ei o vacanță. (…) A ajutat și turismul, i-a ajutat și pe ei, și moral, și pentru sănătate, și pentru odihnă”, a mai spus vicepreședintele ANAT.

Iar impactul ar putea fi și mai mare dacă, așa cum la un moment dat a existat o propunere a unui parlamentar, statul ar susține acordarea acestui beneficiu și pentru angajații din mediul privat. Sunt angajatori privați care le acordă angajaților lor astfel de tichete, pentru că au devenit un instrument bun de a-i recompensa, existând și beneficii fiscale, însă măsura nu cuprinde întreg sectorul.