Frumusețea Dobrogei, surprinsă de penelul lui Ferodin Iaia

Frumusețea Dobrogei, surprinsă de penelul lui Ferodin Iaia

Duminică a avut loc la Mangalia vernisajul expoziției de pictură „Pe urmele soarelui dobrogean”, compusă din lucrări realizate în tehnica uleiului pe pânză, purtând semnătura artistului contemporan Ferodin Iaia.

Eliza Cucu, Ferodin Iaia și Tatiana Odobescu, expoziția „Pe urmele soarelului dobrogean”

Eliza Cucu, Ferodin Iaia și Tatiana Odobescu, la vernisajul expoziției de pictură

Circa 50 de tablouri cu picturi înfățișând
peisaje dobrogene, clădiri emblematice, scene istorice, instantanee din viața
contemporană și portrete sunt găzduite pentru următoarele două săptămâni și
jumătate de Galeria de Artă din Mangalia, un veritabil hub cultural al
municipiului de la malul mării. Expoziția, deschisă gratuit publicului până pe data
de 23 iulie, este cea mai recentă manifestare publică a pictorului român de
etnie tătară Ferodin Iaia (69 ani), ale cărui lucrări sunt colecționate
de cunoscători ai artei din mai multe țări.

Varietatea portofoliului de teme artistice
reprezentate în colecția de
lucrări reunite ad-hoc pentru expoziția „Pe urmele soarelui dobrogean”
reflectă, pe de-o parte, talentul polivalent al acestui pictor prolific, iar pe
de altă parte oglindește o trăsătură de căpătâi a regiunii dintre Dunăre și
Marea Neagră, cea pentru care Dobrogea este considerată un model în Europa:
diversitatea sa culturală, etnică, lingvistică, religioasă și confesională etc.
O categorie aparte în repertoriul artistic al lui Ferodin Iaia o constituie
geamiile, lăcașele sfinte ale cultului musulman, cu turnurile lor ascuțite
(minarete), înălțate ca niște rugăciuni spre cerul Dobrogei.

Moșteniri ale trecutului otoman al acestei
provincii care din 1878 face parte din România, fiecare dintre zecile de geamii
dobrogene care dăinuie până astăzi este un unicat din punctul de vedere al
stilului și materialelor de construcție, al modului armonios în care se
integrează în cadrul natural ori al locului pe care îl ocupă în sufletele
credincioșilor. În maniera sa artistică realistă, Ferodin Iaia a reușit să
redea cu minuțiozitate detaliile arhitecturale și texturile din lemn și piatră care
individualizează geamiile pe care le-a pictat, precum cele din Babadag, Măcin,
Balcic ori moscheea „Esmahan Sultan” din Mangalia, ridicată în 1575 și
recunoscută drept cea mai veche clădire de cult islamic de pe teritoriul
României.

Artistul plastic de etnie tătară Ferodin Iaia, din Mangalia, alături de autoportretul său

Artistul plastic de etnie tătară Ferodin Iaia, din Mangalia, alături de autoportretul său

Firul roșu care leagă transcendent toate operele de pictură ale lui
Ferodin
Iaia este lumina care învăluie peisajele
naturale, ființele și obiectele imortalizate pe pânză. Soarele dobrogean este
personajul central nebănuit al fiecărei lucrări a artistului, razele sale îmbrăcând
o sumedenie de forme diferite, de la lumina lăptoasă a unei dimineți reavene care
l-a găsit pe autor urmărind legănarea lejeră a ambarcațiunilor ancorate în
portul turistic, până la vipia fierbinte ce pârjolește vegetația în toiul
verii, prezentă în peisajele cu specific pastoral. Cu toate că astrul ceresc în
sine este rareori ilustrat explicit în pictura lui Ferodin Iaia, soarele
lăuntric al fiecăreia dintre lucrările sale este un element cald și optimist,
din care răzbate bucuria spontană a vieții.

În vuietul curgerii
ireversibile a timpului, încremenirea clipei sub forma unui instantaneu pictat
pe o pânză este un triumf al artistului. Realismul estetic al lui Ferodin Iaia,
ca mod de expresie artistică tributar cel mai probabil faptului că a profesat
timp de patru decenii ca tehnician proiectant și pictor al șantierului naval
din Mangalia, este infinit mai sensibil decât arta fotografică și înlesnește
transmiterea către privitor a emoției brute care l-a încercat pe pictor în
momentul în care s-a hotărât să o aștearnă în culori. Cu toate că nu-i lipsește
profunzimea, arta sa este ușor de receptat de către publicul larg, ceea ce o
face cu atât mai puternică.

Mangalia 3 jpg

La vernisajul expoziției au participat mai
mult de treizeci de iubitori ai artei, oficialități ale orașului, precum și prietenii
și familia artistului. În deschiderea evenimentului au luat cuvântul artistul
însuși, urmat de doamnele Eliza Cucu, șef serviciu la Direcția Cultură
și Sport Mangalia, și Tatiana
Odobescu
, critic de artă și șef serviciu la Muzeul de Arheologie Callatis.
„Eu îl văd așezat lângă pleiada de pictori care au pictat Dobrogea, tot
în căutarea luminii sudului, ca Nicolae Grigorescu, Nicolae Tonitza sau Iosif
Iser. Timpul selectează și va arăta că Ferodin Iaia este unul dintre acești
pictori de care ne amintim cu mândrie”
, anticipează Tatiana Odobescu.

„Îl felicit pentru tenacitate, pentru
această valență nou descoperită de cadru didactic. Cu siguranță, tânăra
generație care frecventează cursurile are ce învăța de la domnul Iaia și de la
Paul Stoica, maestru acuarelist, care formează un tandem imbatabil, de care se
bucură de la copiii de vârste mici, până la cursanții de vârstă… din ce în ce
mai interesantă”
, a continuat doamna Odobescu,
referindu-se la cursurile de arte plastice desfășurate în fiecare dimineață de sâmbătă, chiar
în Galeria de Artă care a găzduiește expoziția. Lecțiile de pictură, la care au
acces gratuit inclusiv adulții, reprezintă proiectul
de suflet al managerului cultural Eliza Cucu și au demarat în noiembrie 2024.

Mangalia 2 jpg

Cu desăvârșire dedicat misiunii universale
a artei de a vindeca prin frumusețe sufletul oamenilor, Ferodin Iaia va
îmbrățișa în zilele următoare o provocare inedită, nu doar pentru el, ci o
premieră absolută pentru România: proiectul Prison Art, ce urmează să se
desfășoare la penitenciarul Aiud (județul Alba), în perioada 9-22 iulie a.c.
Prison Art constă într-o tabără internațională de artă plastică la care
protagoniștii vor fi opt artiști de renume, din șapte țări europene diferite, împreună cu opt
persoane private de libertate.

Vernisajul expoziției de pictură semnată
Ferodin Iaia a încununat un weekend plin de activități publice pentru
comunitatea tătară din România. În aceeași duminică, la București s-a deschis
oficial Turneul Internațional de Togîzqumalaq („șahul lui Ginghis Han”) pentru juniori,
organizat de Naim Belgin, cu participarea a peste 40 de tineri sportivi din 11
țări europene și asiatice. Cu o zi înainte, prof. Nuredin Ibram și-a lansat la Muzeul de Artă Populară din Constanța
volumul 6 din seria „Spiritualitate tătară”. Tot pe data de 5 iulie, s-au
comemorat 15 ani de la trecerea în neființă a fizicianului Geavit Musa,
singurul tătar membru corespondent al Academiei Române. Anterior, jurnalista Selmin
Abaz
de la Radio Dobrogea, l-a avut invitat pe medicul chirurg Edwin Abdulachim
într-o ediție-eveniment a emisiunii radiofonice „Jurnal de sănătate”. Altă
realizare de dată recentă este
accederea sportivei constănțene Ebru Bolat, purtătoare de drapel a delegației
României la Jocurile Olimpice de la Paris 2024, în Top 10 mondial feminin la
clasa de yachting ILCA6 (veliere de o persoană), conform actualului ranking al federației
World Sailing.

Mangalia 5 jpg

Imaginea 1/9:
Mangalia 5 jpg

About The Author

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *