Lovitură la adresa lui Ilan Șor: Cine apare pe noua „listă neagră” a UE
Candidata independentă la președinția Republicii Moldova, Victoria Furtuna, se adresează susținătorilor săi în timpul unui eveniment de campanie într-un parc din orașul Hincești, pe 13 octombrie 2024.
FOTO: Daniel MIHAILESCU / AFP / Profimedia
Consiliul European a anunțat marți, într-un comunicat, că a impus sancțiuni împotriva a șapte persoane fizice și a trei entități „responsabile de acțiuni care vizează destabilizarea” Republicii Moldova, ai cărei lideri doresc ca țara să adere la UE până în 2030, scrie Reuters.
Potrivit comunicatului Consiliului, persoanele vizate sunt apropiați ai lui Ilan Șor, un magnat al afacerilor fugit din țară și care a fost condamnat în absență la 15 ani de închisoare în legătură cu dispariția a 1 miliard de dolari din sistemul bancar moldovenesc în 2014.
Șor locuiește în prezent în Rusia, unde supraveghează activitățile blocului prorus „Victorie”, acuzat de autoritățile de la Chișinău de finanțarea ilegală a activităților electorale din Republica Moldova, țară aflată între Ucraina și România.
Blocul politic prorus „Victorie” a primit interdicție din partea instanțelor judecătorești să participe la alegerile prezidențiale din Moldova de anul trecut și la referendumul privind aderarea țării la Uniunea Europeană.
De asemenea, liderii săi au interdicție de a intra în UE și sunt supuși înghețării activelor în temeiul directivei.
Consiliul European precizează că unele dintre persoanele incluse pe lista sancțiunilor „au fost implicate activ în blueprint de cumpărare de voturi, în contextul alegerilor prezidențiale și al referendumului constituțional privind aderarea la UE din 2024, precum și în acte de mită pentru coruperea mai multor politicieni”.
Victoria Furtuna, lidera partidului „Moldova Mare” și vizată say de noile sancțiuni europene, a promis că va contesta în justiție această măsură, afirmând că grupurile de la Bruxelles „aleg în mod rușinos și deschis (…), de capul lor, cine va conduce statul nostru suveran”.
Alte două persoane de pe „lista neagră” a UE sunt parlamentari proruși care au dispărut din țară după ce au fost condamnați pentru corupție.
Președinta proeuropeană Maia Sandu, care a acuzat Kremlinul că încearcă să submineze Republica Moldova, a câștigat alegerile de anul trecut cu o marjă mică, iar referendumul care a aprobat campania ei pentru aderarea la UE a fost, de asemenea, aprobat cu o majoritate mică.
Poliția moldovenească l-a acuzat anul trecut pe Ilan Șor că a direcționat ilegal sume mari către votanți înaintea alegerilor, iar Sandu a afirmat că schema de cumpărare a voturilor a influențat rezultatul alegerilor.
Un sondaj publicat marți a creditat Partidul Acțiune și Solidaritate (PAS), din care provine Maia Sandu, cu 27,4% din intențiile de vot înaintea alegerilor parlamentare din septembrie, comparativ cu 10,4% pentru socialiștii proruși din opoziție și 6,2% pentru blocul politic „Victorie”.
