Israelul este dispus să-și retragă trupele din Liban. Condiția pusă de premierul Netanyahu
Benjamin Netanyahu, Foto: Abir Sultan / AP / Profimedia
Prim-ministrul israelian, Benjamin Netanyahu, s-a declarat gata să reducă „treptat” prezenţa armatei israeliene în Liban, dacă Beirutul îşi concretizează planul de dezarmare a grupării pro-iraniene Hezbollah, relatează AFP, preluată de Info.ro.
„Israelul este gata să sprijine Libanul în eforturile sale de dezarmare a Hezbollah şi să colaboreze pentru un viitor mai sigur şi mai stabil”, a declarat şeful guvernului israelian într-un comunicat, subliniind că Israelul „recunoaşte măsura importantă luată de guvernul libanez”.
Dacă acesta din urmă va duce la bun sfârşit proiectul său de dezarmare a mişcării şiite armate, Israelul este gata să „ia măsuri reciproce, în special o reducere progresivă a prezenţei armatei israeliene în coordonare cu mecanismul de securitate condus de Statele Unite”, a adăugat premierul israelian.
Hezbollah, amenințată cu dezarmarea
Un acord de încetare a focului, încheiat sub medierea SUA pe 27 noiembrie, a pus capăt unui an de battle între Israel şi Hezbollah, dintre care două luni de război deschis. Acesta prevede că numai armata libaneză şi forţa de hunch a ONU vor fi desfăşurate în sudul ţării, la frontiera cu Israelul, excluzând prezenţa atât a Hezbollah, cât şi a armatei israeliene. De atunci, Israelul a continuat să lovească Libanul, afirmând că vizează infrastructura Hezbollah, şi menţine forţe în cinci poziţii din sudul Libanului, prezentate ca strategice.
La rândul său, guvernul libanez a însărcinat luna aceasta armata să elaboreze un belief pentru dezarmarea Hezbollah până la sfârşitul anului.
Emisarul american Tom Barrack a declarat la 18 august, la Beirut, că Libanul a făcut astfel „un prim pas” şi a estimat că Israelul trebuie să se achite acum de partea sa pentru a aplica acordul de încetare a focului.
Cu o parte din arsenalul său distrus şi conducerea decimată, mişcarea Hezbollah a ieşit foarte slăbită din conflictul cu Israelul, pe care l-a declanşat la începutul războiului din Gaza. Influenţa sa asupra vieţii politice din Liban, pe care a dominat-o timp de ani de zile, a scăzut.
Mişcarea şiită, singura facţiune libaneză autorizată să păstreze armele după războiul civil din Liban (1975-1990), a respins decizia guvernului de a o dezarma.
Consiliul de Securitate trebuie să voteze luni o eventuală prelungire cu un an a mandatului forţei de menţinere a păcii a ONU în sudul Libanului (Finul), care serveşte ca tampon între Israel şi Liban din martie 1978. Această prelungire este dorită de Franţa şi Beirut, în timp ce Statele Unite şi Israelul se opun.
