Ministerul Justiţiei, după decizia CJUE referitoare la fugarii condamnaţi: Un succes pentru România

Ministerul Justiţiei a mai precizat că România a susţinut aceste demersuri încă din 2023.

”Curtea de Justiţie a Uniunii Europene (CJUE) a pronunţat o decizie cu impact semnificativ în materia mandatului european de arestare, în cauza C-305/22. În esenţă, hotărârea stabileşte obligaţia instanţelor din statele membre ale Uniunii Europene de a obţine consimţământul statului emitent al mandatului european de arestare, înainte de a dispune executarea pedepsei pe teritoriul lor, în situaţia refuzului predării persoanelor urmărite”, a transmis, joi seară, Ministerul Justiţiei.

Instituţia precizează că, ”din punct de vedere juridic, hotărârea CJUE reprezintă un succes pentru autorităţile române, dispozitivul hotărârii reflectând poziţia exprimată de România în faţa instanţei, atât în observaţiile scrise, cât şi în şedinţa de audiere a pledoariilor”.

”Argumentele susţinute de Guvernul României în faţa CJUE au fost pregătite de către Ministerul Justiţiei încă din anul 2023. Reprezentarea solidă şi profesionistă a Ministerului Justiţiei, prin direcţiile Drept Internaţional şi Cooperare Judiciară, respectiv Direcţia Afaceri Europene şi Drepturile Omului, a fost confirmată prin preluarea de către Agentul CJUE a apărărilor formulate de experţii Ministerului Justiţiei. Un reprezentant al Ministerului Justiţiei a însoţit de fiecare dată Agentul CJUE, din cadrul Ministerului Afacerilor Externe, în faţa Curţii de la Luxemburg, pentru a susţine fiecare pledoarie a statului român, în sfera cooperării judiciare, în materie penală”, se mai arată în comunicatul de presă.

MAE a salutat, vineri, decizia prin care Curtea de Justiţie a Uniunii Europene (CJUE) a stabilit că instanţele judecătoreşti ale statului membru care refuză executarea mandatului european de arestare pentru ca pedeapsa să fie executată pe teritoriul său trebuie să obţină acordul instanţelor din statul emitent.

Decizie istorică a CJUE

Curtea de Justiție a Uniunii Europene a decis că fugarii condamnați în România nu pot executa pedeapsa în alt stat fără acordul autorităților române.

Ministerul Justiției va analiza aplicabilitatea retroactivă a deciziei, deși șansele sunt mici. Totuși, statele membre pot refuza în continuare predarea condamnaților.

Decizia a fost solicitată după o cerere a Curții de Apel București.