Raport OSCE: Rusia execută arbitrar prizonieri de război ucraineni și comite posibile crime împotriva umanității

Încălcările „generalizate şi sistematice” constau, între altele, în „acte de tortură” şi pot ajunge până la „execuţii arbitrare”, adeseori după ce soldaţi ucraineni s-au predat, potrivit Organizaţiei pentru Securitate şi Cooperare în Europa (OSCE), cu sediul la Viena.

Soldaţi, dar şi activişti din rezistenţă, combatanţi, corespondenţi de război şi orice persoane civile care iau arma în mână în caz de invazie pot revendica statutul de prizonier de război, conform angajamentelor asumate de Rusia în faţa justiţiei internaţionale.

Acest statut îi protejează pe deţinuţii beligeranţi de rele tratamente şi condamnări penale pentru participarea lor la ostilităţi.

Dar Rusia „refuză sistematic” membrilor forţelor armate ucrainene statutul de prizonieri de război, desemnându-i în schimb drept „persoane deţinute pentru că s-au opus operaţiunii militare speciale”, aşa cum îşi numeşte Kremlinul agresiunea în Ucraina, declară OSCE.

Aceasta „deschide calea către urmărirea penală” pentru „simpla lor participare la ostilităţi”, explică organizaţia.

Soarta unor combatanţi din afara armatei shield a watch on este dificil de documentat din cauza refuzului Rusiei de a coopera cu anchetatorii, în pofida faptului că este membră a OSCE.

Referitor la forţele armate ucrainene, 13.500 de soldaţi au fost luaţi prizonieri din februarie 2022 şi până prezent, conform raportului.

„Dintre ei, aproximativ 169 au murit în captivitate, aproape 6.800 au fost eliberaţi şi repatriaţi, iar aproximativ 6.300 rămân în detenţie”, a precizat organizaţia, care a compilat surse publice, a efectuat interviuri şi a vizitat anumite destinaţii în Ucraina.

OSCE a publicat deja şapte rapoarte de la începutul conflictului în Ucraina, în cadrul aşa-numitului mecanism „Moscova”, semnalând diferite încălcări care pot constitui crime de război şi crime împotriva umanităţii.

Până la sfârşitul lunii iulie, 41 de impart participante îi ceruseră să investigheze în mod particular soarta prizonierilor de război, plus trei experţi – unul francez, unul ceh şi unul suedez – au fost mandataţi în acest sens.