Strugurii, superalimentul românesc al toamnei. Beneficiile spectaculoase asupra sănătății

Românii recoltează anual aproape un milion de tone de struguri, iar cea mai mare parte este folosită pentru producția de vin. Însă aceste fructe de sezon sunt recunoscute și ca „superalimente”, datorită efectelor lor spectaculoase asupra sănătății.

Strugurii sunt considerați de unii oameni de știință drept un superaliment. Foto: Freepik.com

Românii au avut dintotdeauna o relație specială cu vița de vie. Strugurii au fost cultivați de milenii pe teritoriul României și au devenit parte a identității a unor regiuni, ca Vrancea, Dobrogea, Oltenia și ținuturile colinare ale Transilvaniei. 

Strugurii, mai vechi ca legendele

Cultura viei a găsit aici condiții climatice favorabile, mai ales pe solurile nisipoase din zonele de deal. Alături de calitățile apreciate ale strugurilor și de utilizarea lor în producția de vin, cultivarea viilor a reprezentat și o modalitate de a valorifica terenuri mai puțin prielnice altor culturi, precum pantele nisipoase.

Istoricul A. D. Xenopol nota că „patria cea veche a geto-dacilor, Tracia, era o regiune viticolă, cauză pentru care era considerată drept locul de naștere al zeului vinului, Dionysos”.

Alți poeți și autori ai Antichității , ca Ovidius și Vergilius, au scris despre modul de viață al geților din Dobrogea și despre înclinația acestora către vin.

O legendă cunoscută îl are ca erou pe regele get Burebista, care și-ar fi obligat supușii să renunțe la vin, ordonând distrugerea viilor.

„Ca o dovadă pentru ascultarea ce i-o dădeau geții este și faptul că ei s-au lăsat înduplecați să taie vița-de-vie și să trăiască fără vin”, informa istoricul elen Strabon, în urmă două milenii.

Încă din Evul Mediu, regiunile colinare din Moldova, Oltenia, Banat, Transilvania și Dobrogea au dezvoltat tradiții viticole puternice, iar podgoriile lor au devenit renumite.

În anii ‘90, suprafața cultivată cu vii pe rod în România se ridica la circa 250.000 de hectare, arată rapoartele publicate de Institul Național de Statistică. A scăzut treptat începând din anii 2000, ajungând în 2024 la 163.430 de hectare, potrivit datelor INS. Peste 95 la sută din viile din România sunt destinate producției de vin, iar între județele cu cele mai mari suprafețe de acoperite de vii sunt Vrancea, Buzău, Vaslui, iași și Dolj, arată aceleași statistici.

În anii ‘90, în România erau produse peste un milion de tone de struguri, cu un record de peste 1,3 milioane de tone de struguri în 1993. Ultimii ani au fost mai puțin prolifici pentru recolte, în 2024, producția înregistrată, potrivit statisticilor, fiind de puțin peste 700.000 de tone. Și aici, Vrancea ocupă primul loc, cu peste 160.000 de tone, realizate în 2024.

Cura cu struguri și efectele ei asupra sănătății

De-a lungul timpului, oamenii de știință au recunoscut atât valoarea nutritivă a strugurilor, cât și pe cea curativă. Efectul lor terapeutic se datorează conținutului bogat în apă, potasiu și glucide, dar sărac în sare și proteine, nota medicul George Theodoru. Acesta le recomanda românilor, încă din 1986, „cura de struguri”, destinată adulților, cu condiția să nu sufere de colită de fermentație sau diabet.

„Strugurii sunt recomandați în afecțiuni renale, dar și în bolile cardiovasculare. Acțiunea lor diuretică este bine cunoscută: cresc volumul de urină și cantitatea de uree, acid uric și clorură de sodiu eliminate în 24 de ore. De asemenea, reduc tensiunea arterială, ușurând munca inimii și îmbunătățind circulația. Fibrele din struguri antrenează colesterolul eliminat în intestin prin bilă și reduc absorbția lui în sânge”, explica medicul.

Cura de struguri consta, potrivit specialistului, în consumul treptat al strugurilor ca aliment principal, pentru o perioadă suficient de lungă încât să producă schimbări semnificative în digestie, metabolism, circulație, tensiune și chiar în starea neuropsihică.

„Strugurii se consumă înainte de mese (dimineața pe nemâncate, apoi la orele 11 și 18). Se începe cu câțiva ciorchini (150–250 g), crescând progresiv până la 1–2 kg pe zi, în funcție de toleranță, apetit și greutate, iar după 5–6 săptămâni cantitatea se reduce treptat. Boabele trebuie bine spălate, se pot elimina sâmburii, dar coaja este recomandată. Restul alimentației se adaptează scopului urmărit și naturii bolii: puțină carne, un ou, brânză, paste, iar exercițiul fizic rămâne obligatoriu”, arăta medicul, în revista Sănătatea.

Chiar și la un consum zilnic de desert (150–200 grame), sănătatea generală se îmbunătățește, adăuga specialistul.

Strugurii, superalimentul din grădinile românilor

Efectele pozitive ale consumului de struguri sunt confirmate de numeroase studii recente. Unul dintre cele mai notabile a fost publicat în acest an în revista științifică americană Journal of Agriculture and Food Chemistry și explorează conceptul de „superalimente”, argumentând că strugurii proaspeți merită un loc important în această categorie.

Autorul cercetării este John M. Pezzuto, om de știință specializat în studiul resveratrolului, un compus natural din familia polifenolilor, prezent în coaja strugurelui. Concluziile lucrării sale arată că strugurii sunt o sursă naturală pentru peste 1.600 de compuși, inclusiv antioxidanți și polifenoli precum flavonoide, antocianidine, catechine, acizi fenolici și resveratrol.

„Polifenolii sunt considerați responsabili pentru beneficiile strugurilor asupra sănătății, prin activitatea lor antioxidantă și prin influențarea proceselor celulare. Însă efectele biologice provin din întregul strugure și din matricea unică de compuși pe care acesta o conține, nu dintr-un singur ingredient izolat”, se arată în studiu, citat de Science Daily.

Potrivit omului de știință, rolul strugurilor în menținerea sănătății cardiovasculare este bine documentat: aceștia contribuie la relaxarea vaselor de sânge, la o circulație sănătoasă și la reglarea nivelului colesterolului.

Studii clinice arată, de asemenea, că strugurii sprijină sănătatea creierului (prin menținerea unui metabolism cerebral sănătos și îmbunătățirea funcțiilor cognitive), sănătatea pielii (sporind rezistența la radiațiile UV și reducând deteriorarea ADN-ului celular), sănătatea intestinului (prin modularea microbiomului și creșterea diversității bacteriene) și sănătatea ochilor (prin efecte asupra retinei, crescând densitatea optică a pigmentului macular).

Strugurii, benefici pentru memorie

Alte studii medicale recente completează datele deja existente și sugerează o influență pozitivă a consumului de struguri asupra cogniției, în special în domenii precum memoria, învățarea, funcția cognitivă generală și starea emoțională. Aceste concluzii apar într-o cercetare științifică intitulată „Eficiența intervențiilor pe bază de struguri asupra sănătății cognitive și mentale: dovezi din studii clinice pe oameni”, publicată de Centrul Național pentru Informații Biotehnologice din SUA.

Publicația arată că strugurii conțin compuși cu proprietăți antioxidante și antiinflamatoare, care pot avea un efect protector asupra creierului. Aceștia contribuie la reducerea inflamației la nivel cerebral și protejează celulele nervoase de deteriorarea provocată de radicalii liberi – molecule instabile responsabile de îmbătrânirea prematură și de apariția unor afecțiuni neurodegenerative.

„Dovezile provenite din cercetările actuale sugerează că intervențiile pe bază de struguri pot îmbunătăți performanțele cognitive prin mai multe mecanisme neuroprotectoare; cu toate acestea, sunt necesare investigații suplimentare pentru a înțelege pe deplin efectele protectoare ale acestor intervenții asupra funcțiilor cerebrale și sănătății mintale”, precizează autorii cercetării, de la Școala de Științe Medicale a Universității din Hyderabad (India).

Sucul de struguri integral sau vinul roșu

Strugurii se numără printre cele mai cultivate și consumate fructe în lume, dar prezintă interes și prin derivatele lor, în special sucul natural și vinul. Deși ambele provin din același fruct, sucul integral de struguri și vinul roșu diferă considerabil în compoziția chimică, metodele de producție, manipularea post-recoltare și efectele asupra sănătății, arată o cercetare publicată recent pe platforma ScienceDirect, care compară cele două băuturi.

Potrivit autorilor săi, sucul de struguri este procesat de organism prin mecanisme specifice de absorbție și digestie, influențând metabolismul și activitatea unor enzime digestive, în timp ce vinul roșu, din cauza conținutului de alcool, este metabolizat în ficat prin căi oxidative care, pe termen lung, pot fi riscante în cazul unui consum excesiv.

Totuși, ambele băuturi au un efect benefic asupra florei intestinale, contribuind la echilibrarea raportului dintre bacteriile intestinale și la creșterea numărului de bacterii „prietenoase”, precum Lactobacillus, ceea ce susține o digestie sănătoasă și o stare generală de bine.

„Sucul de struguri are un potențial simbiotic mai ridicat, în timp ce vinul furnizează un conținut mai mare de compuși fenolici și o bioactivitate sporită, sprijinind sănătatea cardiovasculară. Preferințele consumatorilor sunt determinate de factori multipli, inclusiv caracteristicile senzoriale, precum aroma și gustul. Ambele băuturi pot face parte dintr-o dietă echilibrată, adaptată nevoilor nutriționale individuale, atunci când sunt consumate cu moderație”, concluzionează cercetarea realizată de instituții universitare din Brazilia.