Cercetătorii confirmă: ascultarea muzicii preferate poate diminua durerea mai eficient decât unele analgezice

În peisajul adesea dur și impersonal al unui spital, durerea nu este niciodată un oaspete singuratic. Ea aduce cu sine o suită de griji apăsătoare, nopți albe și angoasa unei suferințe care pare să nu se mai sfârșească.

Însă, în mijlocul metodelor de tratament standard, tot mai mulți medici propun pacienților o abordare simplă, profund umană: să își pună căștile și să se lase purtați de melodiile preferate.

Nu este vorba despre magie, ci despre știință, iar mărturiile din saloane, precum și cercetările, demonstrează că o muzică aleasă cu grijă poate face diferența între o noapte de chin și una suportabilă. Experiența directă din spitale este susținută de studii riguroase.

Fie că vorbim despre saloane de recuperare, secții de Terapie Intensivă sau chiar confortul căminului propriu, un număr tot mai mare de pacienți raportează o ameliorare a stării lor generale atunci când ascultă muzica preferată.

Cercetări recente, publicate în prestigioasele reviste Pain și Scientific Reports, confirmă faptul că, deși muzica nu înlocuiește tratamentul medical, ea are capacitatea de a diminua percepția durerii și de a crește toleranța la disconfort, de la etapele postoperatorii delicate până la gestionarea durerilor cronice.

„Analgezie indusă de muzică”

Esențial este ca pacientul, sau familia acestuia, să aleagă melodiile, iar ascultarea să fie una conștientă, nu doar un fundal sonor, după cum subliniază Associated Press. Acest fenomen poartă numele de „analgezie indusă de muzică” și este explicat de știință pe mai multe paliere.

Cercetătorii fac o distincție clară între durerea acută, similară celei resimțite după o tăietură sau o intervenție chirurgicală, și durerea cronică, unde creierul dezvoltă, în timp, o sensibilitate sporită la semnalele nociceptive. În ambele scenarii, muzica poate interveni eficient.

Pe de o parte, ea distrage atenția de la stimulul dureros, iar pe de altă parte, modulează starea emoțională. Această combinație ajută creierul să „ajusteze” intensitatea cu care interpretează semnalul de durere.

Numeroase echipe medicale au documentat scăderi ale ritmului cardiac și ale tensiunii arteriale la pacienții care ascultau muzică în perioada postoperatorie, iar unii dintre aceștia au solicitat doze mai mici de analgezice.

Alte studii au relevat că pacienții care își selectează singuri repertoriul muzical manifestă o toleranță la durere semnificativ mai mare decât cei cărora li se impune o selecție predefinită.

Nu există un „gen-minune” muzical; ceea ce contează cu adevărat este preferința personală și angajamentul într-o ascultare activă, concentrată. Psihologii explică de ce muzica preferată are un impact atât de profund.

Melodiile familiare activează rețele neuronale bogate în amintiri și emoții pozitive, contribuind la reducerea anxietății și a sentimentului de izolare, doi factori cunoscuți pentru amplificarea percepției durerii.

Atunci când pacientul își alege singur playlistul, el recapătă o anumită formă de control într-o situație în care, de cele mai multe ori, simte că nu deține controlul asupra propriei stări.

Efecte benefice nu doar la nivel emoțional, ci și fiziologic

Această „agentivitate” are efecte benefice nu doar la nivel emoțional, ci și fiziologic, prin diminuarea nivelului de stres. Mecanismul nu se rezumă la simpla distragere a atenției.

Măsurătorile imagistice arată că muzica activează simultan regiuni cerebrale implicate în emoție, atenție, recompensă și memorie. Această „rețea aprinsă” este capabilă să recalibreze modul în care creierul filtrează și interpretează semnalele dureroase.

Cu toate acestea, specialiștii subliniază că o melodie plăcută nu „șterge” durerea severă, ci o face mai ușor de gestionat. Implementarea muzicii în procesul de îngrijire se face atât în spitale, cât și acasă.

În unitățile medicale, muzica poate fi utilizată în sesiuni ghidate de terapeuți acreditați, dar și într-un mod mai informal, prin playlisturi personalizate de pacienți.

În secțiile de recuperare, personalul medical observă frecvent zâmbete, o relaxare vizibilă și o reducere a cererilor de analgezice la pacienții care ascultă muzică regulat. Această intervenție este remarcabil de simplă, accesibilă și lipsită de efecte adverse.

Pentru acasă, recomandarea este la fel de pragmatică: alegeți piese îndrăgite, ascultați zilnic timp de 15-30 de minute cu atenție, evitând multitaskingul, ajustați volumul la un nivel confortabil și observați cum vă simțiți înainte și după.

În cazul copiilor sau al persoanelor în vârstă, membrii familiei pot crea un „coș” de melodii cunoscute, cu ritmuri și timbralități care induc o stare de liniște, nu de agitație. Alegerea muzicii nu are o rețetă universală.

Pentru unii, clasicul liniștitor sau jazzul vocal sunt ideale, în timp ce pentru alții, cântecele folk sau pop aduc un confort deosebit. Ceea ce contează cu adevărat este efectul subiectiv resimțit de ascultător.

Începeți cu 5-6 piese preferate

Un sfat simplu din cercetări este să începeți cu 5-6 piese preferate, fiecare având o durată de 3-5 minute, și să observați care dintre ele produce cea mai clară scădere a tensiunii interioare.

Se pot alterna momente de ascultare pasivă cu exerciții de „ascultare atentă”, focalizându-vă pe instrumente, versuri sau pe ritmul propriei respirații. Stabilirea unor așteptări realiste este crucială. Muzica nu înlocuiește tratamentele prescrise și nu este un panaceu.

Ea reprezintă o verigă complementară, capabilă să rupă acel ciclu vicios de grijă, durere și anxietate, făcând restul terapiei mult mai suportabil.

Pentru durerea cronică, beneficiile apar, de regulă, atunci când ascultarea muzicii devine o rutină zilnică, similar modului în care exercițiile fizice sau tehnicile de relaxare cer consecvență. Pentru pacienți și familiile lor, câteva aspecte esențiale merită reținute.

În primul rând, implicarea activă este cheia: atunci când pacientul alege muzica și o ascultă cu atenție, efectul analgezic este, în medie, mai pronunțat.

În al doilea rând, colaborarea cu medicii și, acolo unde este cazul, cu terapeuții specializați în muzicoterapie, poate transforma o idee intuitivă într-un protocol simplu și sigur, adaptat nevoilor clinice individuale.

În al treilea rând, este important să nu se minimizeze durerea severă: muzica oferă sprijin, însă tratamentul medical rămâne fundamentul. Nu în ultimul rând, muzica are puterea de a crea punți între oameni.

Atunci când o melodie preferată răsună într-un salon de spital sau într-o sufragerie, nu scade doar intensitatea durerii, ci și senzația de singurătate. Pentru mulți pacienți, acesta este adesea primul pas către o stare de bine, chiar înainte ca cifrele de pe monitor să confirme o schimbare.