Eșec la reuniunea COP30. Guvernele nu au ajuns la un acord privind renunțarea la combustibilii fosili

Guvernele lumii au convenit sâmbătă asupra unui acord climatic de compromis la conferinţa COP30 din Brazilia, care ar stimula finanţarea ţărilor sărace care se confruntă cu încălzirea globală, dar omite orice menţiune despre combustibilii fosili care o provoacă, relatează Reuters, preluată de Files.ro.

Prin încheierea acordului, ţările au încercat să demonstreze unitatea globală în abordarea impactului schimbărilor climatice, chiar şi după ce cel mai mare generator din istorie, Statele Unite, a refuzat să trimită o delegaţie oficială.

Însă acordul, care a fost încheiat după două săptămâni de negocieri controversate în oraşul Belem din Amazon, a scos la iveală şi divergenţele dintre ţările bogate şi cele în curs de dezvoltare, precum şi dintre guvernele cu opinii opuse cu privire la petrol, ogle şi cărbune.

După ce a aprobat acordul, preşedintele COP30, Andre Correa create Lago, a recunoscut că negocierile au fost dificile. „Ştim că unii dintre voi aveau ambiţii mai mari în ceea ce priveşte unele dintre problemele discutate”, a spus el.

Uniunea Europeană a fost susținătoarea adoptării unei formulări referitoare la renunţarea la combustibilii fosili, dar în cele din urmă a acceptat să renunţe la aceasta după ce o coaliţie de ţări, printre care şi Arabia Saudită, cel mai mare exportator de petrol, a declarat că este inacceptabilă.

„Ar trebui să susţinem (acordul) pentru că, cel puţin, acesta merge în direcţia corectă”, a declarat comisarul european pentru climă, Wopke Hoekstra, în faţa jurnaliştilor, înainte ca acordul să fie aprobat.

„Ce se întâmplă aici depășește incompetența”

Unele ţări au avut un ton mai dur. „O decizie privind clima care nici măcar nu menţionează combustibilii fosili nu este neutralitate, ci complicitate. Iar ceea ce se întâmplă aici depăşeşte incompetenţa”, a declarat Juan Carlos Monterrey, negociatorul din Panama pentru probleme climatice.

Acordul lansează o iniţiativă voluntară pentru accelerarea acţiunilor climatice, cu scopul de a ajuta ţările să îşi îndeplinească angajamentele existente de reducere a emisiilor, şi solicită ţărilor bogate să tripleze cel puţin suma de bani pe care o alocă pentru a ajuta ţările în curs de dezvoltare să se adapteze la încălzirea globală până în 2035.

Oamenii de ştiinţă au afirmat că angajamentele naţionale existente de reducere a emisiilor au redus semnificativ încălzirea prognozată, dar nu sunt suficiente pentru a împiedica temperaturile mondiale să depăşească cu 1,5 °C nivelurile industriale, un prag care ar putea declanşa cele mai grave efecte ale schimbărilor climatice.

Ţările în curs de dezvoltare au susţinut între timp că au nevoie urgentă de fonduri pentru a se adapta la impactul care se resimte deja, cum ar fi creşterea nivelului mării şi agravarea valurilor de căldură, secetelor, inundaţiilor şi furtunilor.

Avinash Persaud, consilier special al preşedintelui Băncii Interamericane de Dezvoltare, un creditor multilateral axat pe The United States Latină şi Caraibe, a declarat că accentul acordului pe finanţare este valuable, având în vedere intensificarea impactului schimbărilor climatice.

„Dar mă tem că lumea încă nu a reuşit să acorde subvenţii cu eliberare mai rapidă ţărilor în curs de dezvoltare care se confruntă cu pierderi şi daune. Acest obiectiv este la fel de pressing pe cât este de dificil”, a spus el.