Paradox bugetar

Ministerul Finanțelor a publicat joi proiectul celei de-a doua rectificări bugetare din 2025, construită pe o țintă anuală de deficit de 8,4% din PIB, în timp ce, în paralel, ministrul Alexandru Nazare a comunicat pe Facebook o execuție bugetară la 10 luni de 5,72% din PIB, prezentată drept dovadă a „redresării finanțelor publice”. Diferența între cele două niveluri – aproape 2,7 puncte procentuale de deficit rezervate pentru ultimele două luni – ridică serioase întrebări privind dinamica reală a cheltuielilor.

Conform datelor oficiale, în ianuarie–octombrie 2025:

• Veniturile bugetului general consolidat au ajuns la 531,55 miliarde lei (+12,3% an/an).

• Cheltuielile totale se ridică la 640,42 miliarde lei (+9,9% față de 2024).

• Deficitul bugetar se situează la 108,87 miliarde lei, adică 5,72% din PIB, o îmbunătățire față de 6,22% în aceeași perioadă a anului trecut.

Datele sunt susținute și de cifrele anunțate de Nazare:

• TVA colectată record în octombrie: 13,6 miliarde lei, cel mai ridicat nivel al anului.

• Creștere cumulată a încasărilor din TVA: +9,2 miliarde lei față de 2024.

• Cheltuieli de personal în scădere cu 500 de milioane de lei în octombrie.

• Investiții publice de 96 miliarde lei, cu 8 miliarde peste 2024 (+8,65%).

Această fotografie transmite un ritm „controlat” al cheltuielilor și o consolidare fiscală graduală.

Proiectul de OUG privind rectificarea bugetară păstrează însă ținta de deficit de 8,4% din PIB (aprox. 160,7 miliarde lei). Raportat la deficitul existent după 10 luni (108,87 miliarde lei), rezultă un spațiu potențial de aproximativ 51,8 miliarde lei pentru ultimele două luni din an. Aceasta ar presupune, teoretic, o intensificare considerabilă a cheltuielilor în noiembrie–decembrie, contrar discursului despre „disciplina bugetară”.

Rectificarea nu afirmă explicit că deficitul va ajunge la 8,4%, dar întreg cadru este configurat conform acestei limite. Din punct de vedere tehnic, mesajul public despre „deficit în scădere și cheltuieli disciplinate” este compatibil cu bilanțul celor 10 luni, dar nu și cu cadrul bugetar pentru întreg anul. Rectificarea validează menținerea unui deficit foarte ridicat, de 8,4% din PIB, ceea ce înseamnă că posibilitatea unei accelerări masive a cheltuielilor în ultimele două luni rămâne deschisă.

„Minunea” nu e că deficitul e 5,72% la 10 luni, minunea e că, deși Ministerul se laudă cu disciplină, își rezervă în OUG dreptul de a ajunge liniștit la 8,4% până în decembrie, iar adevărata notă de plată se va vedea probabil în bugetul pe 2026. O întrebare cheie se ridică: dacă disciplina și colectarea merg atât de bine, de ce este în continuare validat un deficit de 8,4% din PIB, unul oricum foarte mare pentru o economie care este în faza declarată de „stabilizare”?