Cât plăteşte statul anual pentru tratamentul pacienţilor infectaţi cu HIV. Un medic explică bugetul

Statul român plăteşte, în fiecare an, aproximativ o sută de milioane de euro pentru tratamentele pacienţilor infectaţi cu HIV care sunt înregistraţi în bazele de date şi al căror număr este de aproximativ 16.000, afirmă medicul Adrian Marinescu, managerul Institutului Naţional de Boli Infecţioase ”Prof. Dr. Matei Balş”.

”La pacienţii cu infecţie HIV, pe care îi tratăm, vreo 16.000, România plăteşte în fiecare an peste 100 de milioane de euro doar pentru tratament, nu analize, nu altceva. Deci atenţie, nu vorbesc de prevenţie, vorbesc de peste 100 de milioane de euro doar pentru acei pacienţi. Ca să faci prevenţie, să începi să te gândeşti la testare, la integrare socială, la consiliere şi totul să fie gratis, inclusiv metadonă, plus schimb de seringi, este evident că ar fi nişte costuri mult mai mari”, a afirmat medicul Adrian Marinescu, vineri seară, în emisiunea Medika Antidrog de la Medika Tv. 

El a subliniat că, având în vedere situaţia financiară a ţării, devine de înţeles de ce nu sunt mai mulţi bani pentru programe de prevenţie. 

”Noi încercăm să coordonăm – şi am făcut astfel de demersuri – cu tot ce înseamnă centre regionale, medici de familie, toate aceste întâlniri au până la urmă un rol, dar nu cât ne-am dori, pentru că în final e important ce se întâmplă la nivelul unui sătuc, ce se întâmplă în cel mai mic cabinet, ce se întâmplă cu pacienţii care poate nu ajung vreodată la «Matei Balş» că stau undeva departe în ţară. Este important ca fiecare spital unde un pacient ajunge la un moment dat, un pacient să aibă aceeaşi abordare şi legat de testare, măcar să adreseze pacientul în momentul în care are un diagnostic”, a adăugat Adrian Marinescu, potrivit News.

Aproximativ 16.000 de pacienţi infectaţi cu HIV primesc tratament ”şi un tratament de foarte bună calitate”, a spus medicul, precizând că tratamentul este, în cele mai mule dintre cazuri, de ultimă generaţie.

Medicul a arătat că problema este că ”testarea nu este pe măsură”, pentru că aceia cu un comportament la risc sunt foarte greu de testat, cum e cazul consumatorilor de droguri care nu se testează pentru multe dintre bolile infecţioase.