Franța riscă să încheie anul fără buget. Fostul aliat al lui Macron, Édouard Philippe, devine principalul obstacol pentru guvern

Parisul se apropie de finalul anului cu un risc real de a rămâne fără buget, după ce Édouard Philippe – fost premier al lui Emmanuel Macron și astăzi rival politic – a decis să retragă sprijinul partidului său, Horizons, din coaliția guvernamentală. Mișcarea, venită din partea unui aliat „doar cu numele”, a provocat stupefacție chiar în interiorul executivului.

Édouard Philippe îl trădează pe Macron/FOTO:EPA/EFE

„Ce nemernic…”, a scăpat, iritat, un ministru francez după ce a aflat marți că cei 34 de deputați ai lui Philippe vor vota împotrivă sau se vor abține la bugetul asigurărilor sociale de săptămâna viitoare. Într-un parlament deja fracturat, un asemenea bloc este suficient ca Franța să intre în 2026 fără un plan fiscal valid.

Pentru piețele financiare, mesajul nu poate fi mai prost. Franța se află pe un munte de datorii de 3,4 trilioane de euro, iar deficitul bugetar este estimat la 5,4% din PIB pentru acest an. Premierul Sébastien Lecornu promite o scădere a deficitului la maximum 5% în 2026, dar fără un buget adoptat, aceste angajamente riscă să rămână vorbe goale.

Surse din echipa lui Lecornu admit că Philippe își construiește calculul politic pe termen lung, dar avertizează că asta „nu înseamnă că trebuie să dinamiteze bugetul țării”. Fostul premier a justificat decizia Horizons susținând că proiectul guvernului nu taie suficient din deficit. Puține voturi, dar decisive: cele 34 de mandate pot înclina balanța într-o Adunare Națională paralizată de diviziuni.

Situația este agravată de limitările autoimpuse ale lui Lecornu. Premierul a promis în octombrie că nu va folosi articolul 49.3 din Constituție – mecanismul care îi permite să adopte bugetul fără vot. Un gest menit să salveze guvernul atunci. Însă acum mulți văd promisiunea drept o eroare strategică care îi leagă mâinile exact când situația o cere.

Conservatorul Bruno Retailleau, fost ministru în timpul celei de-a doua administrații Macron, îi cere deja lui Lecornu să renunțe la promisiune și să folosească articolul 49.3 „pentru un buget în interesul națiunii”. Dar chiar și această soluție comportă riscuri: opoziția poate răspunde cu o moțiune de cenzură – așa cum s-a întâmplat anul trecut, când Michel Barnier a fost demis încercând exact aceeași manevră.

În pofida crizei, un „shutdown” în stil american nu este probabil. Parlamentul poate prelungi temporar bugetul pe 2025 sau poate aproba împrumuturi pe termen scurt pentru a ține în viață sistemul social. Însă incertitudinea politică, mesajele contradictorii și lipsa unei majorități clare lasă Guvernul Lecornu într-o poziție tot mai vulnerabilă.

Purtătoarea de cuvânt a Guvernului, Maud Bregeon, a încercat să paseze responsabilitatea pe umerii parlamentarilor, avertizând că „fiecare deputat va răspunde pentru votul său”. Dar a și recunoscut ceva ce la Paris începe să sune alarmant de familiar: „Nu există un plan B.”