Sfântul Spiridon, făcătorul de minuni, sărbătorit pe 12 decembrie. Cine a fost și ce spune tradiția despre el

Mai multe spitale și biserici vechi îi poartă numele Sfântului Spiridon, ocrotitor și făcător de minuni, potrivit tradiției religioase. Sfântul Spiridon a trăit în Antichitate în insula Cipru și este celebrat de creștinii ortodocși la 12 decembrie.

Sfântul Spiridon. Sursa: Wikipedia.

Vineri, 12 decembrie, creștinii ortodocși îl omagiază pe Sfântul Spiridon, un sfânt al cărui cult este răspândit în lumea ortodoxă, în special în Balcani. Este considerat făcător de minuni, iar numeroase biserici și spitale îi poartă numele.

Episcop al cetății Trimitunda

Sfântul Spiridon s-a născut în jurul anului 270, pe ostrovul Ciprului, în timpul domniei împăratului Constantin cel Mare. În copilărie a fost păstor de oi și s-a remarcat prin bunătate și milostenie.

„Ducea o viață cucernică, asemănătoare aleșilor Vechiului Testament: lui David, prin bunătate, lui Iacob, prin simplitatea inimii, și lui Avraam, prin iubirea de străini. Nu după mult timp i s-a dat și darul tămăduirilor și strălucea prin fapte bune, deoarece făcea din averea sa milostenie săracilor, străinilor și tuturor celor necăjiți. Încă fiind în viața pământească, mult plăcut lui Dumnezeu, vindeca tot felul de boli incurabile și izgonea duhurile rele din oameni, prin puterea Domnului, numai cu cuvântul. Pentru toate vredniciile sale, a fost ales episcop al vestitei cetăți Trimitunda din Cipru”, arăta preotul Bartolomeu Constantinescu.

Ca episcop al cetății Trimitunda, Spiridon a participat la primul Sinod Ecumenic de la Niceea, din anul 325. S-a numărat însă printre creștinii supuși persecuțiilor ordonate de împăratul roman Maximian (Marcus Aurelius Valerius Maximianus), la începutul secolului al IV-lea. A murit în anul 348, la vârsta de 78 de ani, fiind îngropat în Biserica Sfinții Apostoli din Trimitunda. În anul 1453, moaștele sale au fost duse în Serbia, apoi mutate în insula Corfu din Grecia, unde se află și astăzi.

Minunile Sfântului Spiridon

Sfântul Spiridon este unul dintre sfinții importanți din calendarul creștin-ortodox, iar tradiția populară îi atribuie numeroase minuni.

„În timpul unei secete cumplite, care amenința cu foametea și moartea acel ținut, Sfântul Spiridon s-a rugat, asemenea proorocului Ilie, cerând milostivirea lui Dumnezeu, Care a slobozit o ploaie îndelungată și abundentă. Norii care, la început, apăreau doar spre încercarea celor ce se rugau, au adus apoi, la rugăciunile Sfântului, ploaia mult așteptată, iar mai târziu, tot prin rugăciune, ploile s-au oprit și cerul s-a înseninat”, arăta preotul Bartolomeu Constantinescu.

În iconografia Bisericii Ortodoxe, Sfântul Spiridon este înfățișat îmbrăcat în veșminte arhierești, purtând pe cap mitra arhierească. Cu mâna dreaptă binecuvintează, iar cu stânga, ca simbol al faptelor sale, poartă o cutie în formă de cărămidă, prevăzută în partea de sus cu o faclă, simbol al luminii care îi întoarce pe cei cuprinși de întunericul faptelor rele. De asemenea, pe cutie sunt reprezentate spice de grâu, iar din partea inferioară curg picături de ploaie.

În ziua de Sfântul Spiridon este dezlegare la pește, însă creștinii nu trebuie să consume băuturi alcoolice în exces. Nu se fac munci în gospodărie, pentru ca familia să fie sănătoasă și îndestulată; în case nu se spală, nu se coase și nu se face curățenie. Bărbații nu înjugă vitele, deoarece se crede că acest lucru aduce pagubă și boli.