Întrebările pe care psihologii recomandă să ni le punem înainte de Anul Nou. De ce e atât de importantă iertarea

Apropierea noului an este un
bun prilej de analiză și introspecție, dar și pentru a ne fixa
noi obiective. Psihologii au mai multe recomandări, pentru ca
efectul să fie maxim.

La cumpăna dintre ani,
oamenii obișnuiesc să tragă o line pentru a analiza tot ceea ce au
făcut în vechiul an, iar pe de altă parte încearcă să-și facă
planuri pentru ceea ce va urma, cu speranța că le vor și respecta.
The New York Times are câteva sugestii în acest sens și propune chiar 7 întrebări pe care fiecare ar trebui să și le pună pentru a avea un an nou mai fericit..

Autoarea articolului, Jancee
Dunn, spune că obișnuiește să reflecteze la sfârșitul fiecărui
an, iar pentru asta alege câte o întrebare. În acest an, ea a ales
o întrebare recomandată de Kandi Wiens, autoarea cărții „Burnout
Immunity”. Ce merită să fie amintit din 2025?, este întrebarea
cu pricina.

Nu o listă de realizări, a
spus Wiens, ci „lucrurile reale” care au dat sens anului. „Este
conversația care a schimbat ceva, momentul liniștit care te-a
surprins, lucrul dificil care s-a dovedit important, lucrul mic care
a fost mai mare decât părea”, a explicat ea.

Nu există „lucruri mici”

În ce privește autoarea
articolului, ea s-a oprit de această dată asupra unui „lucru mic”
care, pentru ea, a fost mai mare decât părea: „La fiecare două
săptămâni, mama mea are o programare medicală care durează
câteva ore. Tata o lasă acolo și vine la mine, iar noi luăm
prânzul împreună. În acest timp, am ajuns să-mi cunosc tatăl
într-un mod în care nu am făcut-o niciodată când eram copil.
Încerc rețete noi pe el — supa de cârnați cu orz a fost un
succes uriaș — și vorbim despre lucruri obișnuite. Uneori își
dă cu părerea despre o rubrică pe care o scriu sau vine cu trusa
lui de scule să strângă un mâner de ușă slăbit. Vizitele
noastre au devenit un ritual — și mi-au făcut anul mai bun”,
susține ea.

Acum e rândul tău, adaugă
ea. „Am întrebat experții care sunt alte întrebări de reflecție
ce pot oferi un cadru pentru a te gândi la anul care vine. Alege una
sau două care rezonează cu tine, scrie despre ele într-un jurnal
sau discută-le cu un prieten”, completează ea.

Întrebarea este când te-ai
simțit cel mai bucuros și lipsit de griji? Valerie Tiberius, profesoară
de filosofie la Universitatea din Minnesota, a sugerat să te întrebi
când te-ai simțit cu adevărat fericit anul acesta. Acest lucru,
spune ea, te poate ajuta să-ți dai seama cum să-ți petreci timpul
pe viitor. A fost alături de anumite persoane sau într-un loc pe
care îl iubești?

„Pentru mine, a fost când
am fost în natură, cum ar fi pe țărmul nordic al Lacului
Superior”, a spus ea. Ce ți-a dat energie — și
ce ți-a consumat-o? Un an nu este doar despre ce ți s-a întâmplat,
ci și despre cum ai reacționat la ce s-a întâmplat, a spus
Deepika Chopra, psiholog clinician și autoarea viitoarei cărți
„The Power of Real Optimism”.

„Două persoane pot trece
prin același eveniment și pot ieși din el foarte diferit”, a
spus ea. Așadar, identificarea lucrurilor care te-au hrănit și
te-au epuizat te poate ajuta să planifici mai multă energie
pozitivă în anul ce urmează.

Pentru Dr. Chopra, lucrurile
care i-au dat energie au fost muzica live, inițierea unui club de
mahjong, cititul de plăcere și „conversațiile profunde și
semnificative cu oameni în care am încredere”.

Când „imposibilul” devine posibil

Ce părea imposibil — dar
ai reușit oricum? Reflectarea asupra
provocărilor trecute, spune Dr. Chopra, îți oferă dovezi ale
propriei reziliențe și îți întărește auto-eficacitatea —
credința că poți face față obstacolelor viitoare. Cercetările
sugerează că această credință este un predictor puternic al
încrederii, motivației și optimismului.

Auto-eficacitatea „se
construiește prin dovezi, nu prin afirmații”, a spus ea. „Am
văzut asta în propria mea viață, în perioade care păreau cu
adevărat nesigure, când drumul înainte nu era clar. Ceea ce m-a
susținut nu a fost pozitivitatea, ci amintirea momentelor în care
m-am adaptat, am învățat și m-am refăcut.”

Ce obicei, dacă l-ai face
mai constant, ar avea un efect pozitiv asupra vieții tale?

Uneori, pe măsură ce se
apropie un nou an, „ne concentrăm pe a face lucruri noi și uităm
că probabil facem deja lucruri bune, dar inconsecvent”, a spus
Anil Chacko, șeful departamentului de psihologie aplicată de la
N.Y.U. Steinhardt.

Exemple ar fi să încerci să
lași telefonul deoparte când ajungi acasă de la muncă sau să
păstrezi legătura regulat cu prietenii.

Un obicei pe care Dr. Chacko
și soția lui plănuiesc să-l facă mai constant în 2026 este „să
facă o plimbare după cină, ceea ce se presupune că ajută la
reglarea nivelului de zahăr din sânge și la îmbunătățirea
digestiei”.

Ce ai încercat să
controlezi, dar era de fapt în afara controlului tău?

Una dintre „cele mai rapide
modalități de a reduce povara mentală”, spune Dr. Chopra, este
să renunți la lucrurile pe care nu le poți controla. Un exemplu
clasic? Reacțiile altor oameni.

„Poți să te pregătești
atent, să comunici clar și să acționezi cu integritate, dar nu
poți controla cum interpretează sau cum răspunde cineva”, a spus
ea. Gândește-te la ceva ce nu ai putut controla anul acesta — și
apoi lasă-l să plece.

De ce e importantă iertarea

Există cineva pe care
trebuie să-l ierți în 2026? A te agăța de furie și
resentimente consumă energie mentală și emoțională, spune
Anthony Chambers, psiholog și director academic al Family Institute
de la Northwestern University. A decide să ierți nu înseamnă să
uiți.

Este, mai degrabă, „o
alegere de a nu mai lăsa o acțiune din trecut să ne controleze
emoțiile din prezent”, iar acest lucru poate fi benefic pentru
sănătatea ta mintală.

„Iertarea îți permite să
mergi mai departe simțindu-te mai liber și împlinit, în loc să
fii plin de amărăciune”, a spus Dr. Chambers. „Și ce mod mai
bun de a întâmpina 2026 decât cu un sentiment de libertate?”

„Și iată o ultimă
întrebare pe care mi-a sugerat-o tatăl meu la un prânz recent: Cât
de des l-am sunat în 2025 și cum aș putea s-o fac și mai des anul
viitor? (Un pic de umor de tată.)”, încheie autoarea.