Vandalizarea mașinilor pentru provocări online stârnește dezbateri aprinse

Cazul adolescentului de 16 ani din Drobeta Turnu Severin care a vandalizat două mașini în urma unei provocări primite pe Tik Tok a stârnit numeroase reacții în mediul online. Situația de acum reflectă și un fenomen: al provocărilor nocive din online. 

FOTO Captură video din clipul live de pe Tik Tok

Comportamentul adolescentului, aspru criticat

Mulți utilizatori Reddit au reacționat după isprava tânărului de 16 ani și au criticat comportamentul teribilist.

,,Odata ce faci ceva ilegal si te filmezi, e clar ca iq ul este grav sub medie”, a  scris cineva. 

Totodată, mulți spun că provocarea ar trebui aspru sancționată, după ce a apărut informația că proprietarii mașinilor și-ar fi retras plângerile, pentru că părinții au spus că vor suporta cheltuielile de reparații:

„Nu retrăgeam plângerea aia nici în 10 ani, înlocuiam eu parbrizul pe banii mei, numai să știu că ăla a fost sancționat pe bune.”

,Dosare penale. Să le ia și pagube”

Alticneva care a comentat vede lucrurile din altă perspectivă:

„După ce că pierzi timp fără mașină, cu mașina prin service, cu ploaie/ninsoare în mașină (dacă sparge complet), mai pierzi timp și prin instanțe pentru proces și apel.”

Influența social media

Printre o mulțime de comentarii cu caracter rasist sau extremist, cineva a ales o abordare mai empatică și a vorbit despre influența social media

„Cu toții avem ambiți să fim acceptați și admirați de către cei din jurul nostru. Social media ne-a manipulat să căutăm acceptare și admirație de la un public cât mai mare, să le atragem atenția cât mai rapid și cât mai ușor. Nu spun că astea nu se întâmplau înainte, ba chiar se întâmplau des și la fel de des ăștia o filmau pentru posteritate. Problema este că acum sunt la vedere și încurajate de un public mainstream.”

Ce sunt provocările online

„Provocările” sunt trenduri virale pe platforme precum TikTok, Instagram sau YouTube, în care utilizatorilor li se propune să realizeze anumite acțiuni pentru vizualizări, like‑uri și popularitate. Ele pot fi inofensive (cum ar fi dansurile pe melodii virale sau lip synk-ul pe sunete populare) sau periculoase (gesturi care îi pun în pericol fizic sau acte ilegale, ca în cazul de acum). 

De ce sunt tineri care spun ,,da” provocărilor periculoase

Motivele sunt multiple: 

• Dorința de atenție și validare. Tinerii pot fi tentați să accepte provocări pentru a primi aprecieri și comentarii, chiar dacă este vorba despre ceva riscant.

• Peer pressure (presiunea de grup): Comentariile și încurajările din timpul videoclipului (de exemplu, alți tineri care îl încurajau) pot intensifica decizia de a participa la provocare.

• Lipsa conștientizării consecințelor: Adolescenții pot să nu realizeze pe deplin că actul va avea repercusiuni legale, financiare și sociale.

De ce trendurile periculoase pot deveni populare

Algoritmii platformelor promovează conținut care obține rapid vizualizări, distribuiti și reacții, indiferent dacă este pozitiv sau negativ.

În plus, creierul uman este adesea atras de lucrurile ,,neobișnuite”, iar oamenii sunt în mod natural mai atenți la informațiile negative decât la cele neutre sau pozitive, spun antropologii. Fenomenul se numește “negativity bias” și are câteva explicații:

• Emoții puternice: Evenimentele negative generează emoții mai intense decât cele neutre sau pozitive. Frica, furia sau șocul rămân mai mult timp în minte.

• Procesare cognitivă mai intensă: Creierul meditează mai mult asupra lucrurilor rele ca să înțeleagă ce s-a întâmplat și să prevină repetarea lor.

FOTO Shutterstock