Motivul pentru care teoriile lui Călin Georgescu, nesusținute științific, au mare succes în România

Nu e o noutate faptul că românii n-au fost niciodată fani înrăiți ai teoriilor cu bază în știiință așa cum, de pildă, sunt cei de peste ocean sau vest-europenii. Din cele mai vechi timpuri poporul român a fost mai degrabă înclinat spre starea naturală a lucrurilor, de la cultură și gastronomie până la munci agricole și mai puțin spre experimentare, tehnologizare și, implicit, asumare de riscuri. S-a aflat, se pare, și răspunsul. Cele mai recente date arată că românii se situează la coada clasamentului atunci când vine vorba de nivelul de încredere în tehnologie și cercetare științifică. Să fie oare acesta și motivul pentru care cei mai mulți sunt atrași de multe dintre judecățile emise de Călin Georgescu care de altfel, fascinează și conturează noi perspective, dar care n-au nici pe departe fundament științific?

România, pe ultimul loc în UE la încrederea în știință și tehnologie. Ce spune ministrul Educației

Suntem printre cei mai sceptici atunci când vine vorba de progres tehnologic și științific.

Iată ce s-a aflat:

România înregistrează cel mai scăzut nivel de încredere în știință și tehnologie dintre toate statele Uniunii Europene, conform unei analize recente, notează Ground News.

Ministrul Educației, Daniel David, avertizează că această lipsă de încredere determină românii să se informeze pe cont propriu, evitând sursele instituționale și expunându-se astfel la pseudoștiință și dezinformare. „Ne predispune la pseudoștiință și ne vulnerabilizează în fața conspirațiilor și a fakenews”, a declarat acesta pe blogul său.

Raportul european privind atitudinile cetățenilor față de știință și tehnologie plasează România pe ultimul loc la acest capitol. Potrivit ministrului, fenomenul este strâns legat de abandonul școlar și analfabetismul funcțional, cele două amplificându-se reciproc până la punctul în care devin un risc de securitate națională.

Daniel David subliniază necesitatea unor măsuri urgente pentru combaterea dezinformării și promovarea unei educații bazate pe gândire critică și surse verificate.

„Aproximativ o treime (1/3  – 32%) din populație are o atitudine negativă față de știință și tehnologie (iar 3% nu se exprimă). Este cea mai ridicată atitudine negativă dintre țările Uniunii Europene (media UE este în jur de 17%).

45% din populație consideră că oamenii, nu autoritățile, trebuie să caute/să-și asigure beneficiile noilor tehnologii. Este cea mai mare rată din Uniunea Europeană (media UE este în jur de 28%). Asta după mine arătând neîncredere în <> autorităților (deși aceasta ar trebui să fie misiunea lor) și tendința de a căuta acest <> pe cont propriu (în loc de a reforma instituțiile care nu funcționează bine).

Doar 55% din populație consideră că rezultatele științei obținute din fonduri publice trebuie prezentate public la modul gratuit (4% nu se exprimă). Este cea mai scăzută rată din Uniunea Europeană (media UE este în jur de 80%).

Doar 25% din populație consideră că descoperirile științifice-tehnologice bazate pe inteligența artificială sunt de încredere. Este cea mai scăzută încredere din Uniunea Europeană (media UE este în jur de 38%)”, se arată pe blog.

„De aceea, regândirea modului în care facem educația formală în școală și accentuarea învățării pe tot parcursul vieții, inclusiv prin educație nonformală, stau la baza salvării civilizației noastre astăzi, când prea mulți cred că știu <> și nu mai au nevoie de știință. Mai mult, riscul astăzi, uitând lecțiile trecutului și ale științelor sociale, este că ne autodistrugem în condițiile în care atacăm <> nu pentru a-l facem mai bun în a servi oamenii, ci pentru că fiecare vrea să fie el <<șef>> sau să aibă o relație privilegiată cu <<șeful>>, deși acest lucru este imposibil”, a completat ministrul.