Capcanele de pe Autostrada 1 București-Pitești. Prima bandă, plină de cratere. CNAIR știe vinovații

Autostrada A1 București-Pitești, una dintre cele mai circulate artere din România, se află într-o stare deplorabilă. Miercuri, 19 februarie 2025, prima bandă, pe ambele sensuri, era plină de gropi adânci, asemănătoare unor cratere, care reprezentau un pericol major pentru șoferi.

La prima vedere, cauza pare a fi sarea folosită de drumari pentru combaterea poleiului și zăpezii, care a deteriorat asfaltul și a transformat drumul într-o capcană pentru șoferi. Reprezentanții Companiei Naționale de Administrare a Infrastructurii Rutiere (CNAIR) susțin însă că principalul responsabil este traficul greu, în special camioanele supraîncărcate.

Zeci de șoferi s-au trezit cu anvelope sparte, jante îndoite și suspensii avariate, fiind nevoiți să oprească pe marginea drumului. Unii au apelat la platforme de tractare, în timp ce alții au încercat să-și schimbe roțile pe marginea autostrăzii, expunându-se riscului unui accident.

Purtătorul de cuvânt al CNAIR, Alin Șerbănescu, a explicat în exclusivitate pentru „Adevărul” ce soluții există, recunoscând însă că, din cauza temperaturilor scăzute, singura variantă este aplicarea unor reparații temporare. Cu alte cuvinte, aceleași cârpeli pentru care se cheltuie bani neplanificați, proveniți din taxa de drum – rovinieta.

În plus, am aflat și cum s-a ajuns în această situație: o buclă fără sfârșit, în care toți suntem prinși, iar factura finală revine contribuabililor, din cauza unor instituții care nu-și fac treaba și a unor transportatori care încalcă legea.

Imaginea 1/7:
Craterele de pe Autostrada A1 București-Pitești Foto Andreas Stoica

A1 distruge mașini – autostrada-dezastru

„Este inadmisibil! Am lovit o groapă uriașă, mi s-a spart cauciucul și nu sunt singurul. Pe marginea drumului erau alți șoferi în aceeași situație”, a povestit revoltat un conducător auto afectat.

Un alt șofer a adăugat: „Autostrada București – Pitești arată mai rău ca după un război. Prima bandă este plină de gropi, ferească Dumnezeu să mergi pe ea! Așa că banda a doua s-a aglomerat încă de dimineață. La noi, ca la nimeni, de fiecare dată aceleași probleme”.

În timp ce șoferii își numără pagubele, autoritățile susțin că nu pot interveni imediat cu soluții definitive. Deși sarea folosită iarna pentru siguranța rutieră este necesară, efectele ei asupra asfaltului sunt dezastruoase, mai ales în lipsa unor reparații rapide.

Până când drumarii vor lua măsuri concrete, șoferii au doar două opțiuni: să circule cu mare atenție sau să evite, pe cât posibil, prima bandă, unde craterele se înmulțesc de la o zi la alta. Pe o autostradă europeană, care ar trebui să asigure confort și siguranță, realitatea este alta – A1 s-a transformat într-un test de supraviețuire pentru mașini și șoferi.

„Camioanele supraîncărcate, principala cauză a distrugerii drumului”

Purtătorul de cuvânt al CNAIR, Alin Șerbănescu, admite că degradarea accelerată a Autostrăzii A1 în zona afectată nu este o surpriză. Traficul greu constant, în special supra-tonajul afectează grav structura drumului: „Situația nu este nouă, astfel de probleme apar frecvent după iarnă. Pe A1 București-Pitești există trafic greu pe tot parcursul anului, nu doar acum. Camioanele supraîncărcate, mai ales cele care transportă materiale din cariere și balastiere, deteriorează stratul de asfalt și terasamentul autostrăzii. În prezent, DRDP București intervine cu mixtură stocabilă, o soluție provizorie adecvată pentru perioada rece, deoarece temperaturile scăzute nu permit lucrări permanente. Odată ce vremea va permite, se va trece la reparații de amploare: îndepărtarea materialului folosit acum, frezarea zonelor afectate și așternerea unui nou strat de asfalt. Până atunci, prioritatea este să astupăm gropile și să refacem planeitatea drumului”.

Efectul devastator al înghețului și supra-tonajului

CNAIR avertizează că unul dintre factorii principali care accelerează degradarea drumurilor în sezonul rece este alternanța îngheț-dezgheț. Apa pătrunde prin fisurile din asfalt, iar atunci când îngheață, își mărește volumul și desprinde bucăți din carosabil, agravând deteriorarea.

„Recomandăm șoferilor să circule cu atenție pe banda 1 și să respecte zonele restricționate unde se fac intervenții. În special conducătorii de autocamioane ar trebui să respecte limitele de tonaj. Supra-tonajul nu provoacă daune imediate, dar în timp accelerează degradarea drumurilor. În sezonul rece, când ciclurile de îngheț și dezgheț sunt frecvente și se utilizează materiale antiderapante, apa pătrunde prin fisurile provocate de camioanele supraîncărcate. Când îngheață, aceasta dislocă bucăți din asfalt, iar utilajele de deszăpezire contribuie la desprinderea acestor fragmente. După topirea gheții și a zăpezii, apar inevitabil gropile”, a explicat reprezentantul CNAIR.

Drumurile nu sunt făcute să reziste „o mie de ani”

Întreținerea și reparațiile periodice ale drumurilor sunt necesare peste tot în lume, însă, în România, nerespectarea tonajului maxim admis accelerează degradarea infrastructurii rutiere.

„În toate țările lumii, drumurile se deteriorează constant. Tocmai de aceea, întreținerea lor este un proces continuu – trebuie să intervii permanent cu reparații, pentru că nu sunt făcute să reziste 1.000 de ani. Însă una este întreținerea curentă, în condiții normale de trafic, și alta este necesitatea unor intervenții neprevăzute, cauzate de nerespectarea tonajului. Anual, sunt necesare reparații asfaltice, refacerea marcajelor, a parapetelor și consolidări – un proces firesc și inevitabil. Problema reală în România este că, din cauza camioanelor supraîncărcate, anumite sectoare de drum se distrug mult mai repede decât ar trebui”, a explicat Alin Șerbănescu.

El a mai precizat: „Ce putem face? Să intervenim rapid, ori de câte ori apar deteriorări, cu soluții adaptate situației. În această perioadă, temperaturile scăzute nu ne permit să aplicăm covoare asfaltice, dar putem efectua reparații temporare. Odată ce vremea va permite, vom aplica soluții permanente, precum așternerea unui nou strat de asfalt. Însă aceste intervenții nu rezolvă problema de fond – dacă traficul cu vehicule supraîncărcate continuă, vom fi nevoiți să reparăm în permanență daunele provocate de alții”.

Pagube făcute de unii, plătite de toți

Reprezentantul CNAIR a subliniat necesitatea intensificării controalelor și a unei mai bune educații și discipline în trafic pentru toți participanții. Conform reglementărilor, tonajul maxim admis pe drumurile publice este de 40 de tone, depășirea acestui prag necesitând obținerea unei Autorizații Speciale de Transport (AST). Prin plata acestei autorizații, transportatorii primesc permisiunea de a circula cu vehicule de mare tonaj, iar fondurile colectate sunt destinate reparațiilor infrastructurii afectate.

„Problema principală este că cei mai mulți transportatori care circulă cu supra-tonaj nu plătesc AST-urile. În acest fel, unii distrug drumurile, iar alții trebuie să le repare – adică CNAIR, folosind fondurile colectate prin rovinietă, bani proveniți de la toți cetățenii”, a explicat reprezentantul drumarilor

Costurile reparațiilor nu sunt singura povară care revine tuturor proprietarilor de autovehicule. „Cine răspunde pentru daune? În mod normal, șoferii care deteriorează infrastructura ar trebui să fie sancționați. Însă acest lucru depinde doar de controalele efectuate de ISCTR (Inspectoratul de Stat pentru Controlul în Transportul Rutier), care are responsabilitatea de a-i amenda. Cei care suferă pagube pot solicita despăgubiri prin asigurări, precum CASCO. În lipsa unei astfel de polițe, se poate recurge la acțiuni în instanță. Problema este că, atunci când aceste daune sunt cerute în instanță, tot CNAIR ajunge să le plătească”, a mai precizat oficialul.

Astfel, se perpetuează un cerc vicios: în loc să fie investite în întreținerea preventivă a drumurilor, fondurile sunt utilizate pentru reparațiile necesare din cauza celor care nu respectă legislația.