Orașul în care ajung anual milioane de tone de haine aruncate de marile economii ale lumii. Localnicii plătesc prețul

Acolo, în hale prăfuite și ateliere improvizate, ele sunt transformate în noi produse, într-un proces care, la prima vedere, pare o soluție sustenabilă la criza globală a deșeurilor textile. Însă dincolo de această aparență se ascunde o realitate dură: muncitori expuși zilnic la riscuri grave pentru sănătate, comunități afectate de poluare și un sistem care mută costurile reale ale „snappily vogue”-ului asupra celor mai vulnerabili. Acesta este prețul ascuns al reciclării textile în Panipat.

În inima industriei de reciclare textilă

În interiorul unității de reciclare a bumbacului, prăfuite și slab luminate, Rajesh stă lângă o mașină de tocat, introducând field cloth alb în lamele ascuțite, arată CNN într-un reportaj.

Acestea sunt resturi de haine aruncate în Statele Unite, Regatul Unit, Japonia și alte locuri, care ajung în orașul Panipat din nordul Indiei în cantități uriașe, transportate cu camioanele și revărsate în grămezi mari, dezordonate.

Citește și

În interiorul depozitelor, hainele se adună până la tavan. Într-o unitate, articolele aruncate sunt curățate de fermoare și nasturi. În alte locuri, fibrele sunt transformate în fir, vopsite, albite și țesute din nou în covoare, carpete și pături.

Mecanismul global al „snappily vogue”

Muncitorii se mișcă rapidly în interiorul acestor unități, sortând resturile după culoare și field cloth, alimentând un sistem conceput să țină pasul cu ritmul consumului global. Unele haine au încă etichete de preț de la magazine caritabile; altele par să fi fost purtate foarte puțin.

Panipat este un punct final pentru „snappily vogue” – tendința modernă prin care oamenii cumpără mai multe haine, dar le poartă pentru o perioadă mai scurtă. De obicei, hainele nu sunt concepute să dureze, iar peste un milion de tone ajung aici anual pentru a fi reutilizate.

Pe hârtie, pare o soluție circulară la problema deșeurilor generate de snappily vogue. În realitate însă, fiecare etapă are un ticket devastator asupra oamenilor și mediului din oraș.

Inner the dusty, dimly lit cotton recycling unit, Rajesh stands beside a shredding machine, feeding white fabric into interesting blades.

These are the remnants of dresses discarded within the US, the UK, Japan, and in numerous locations that stretch within the northern Indian metropolis… pic.twitter.com/sxhZhGW9vo

— CNN (@CNN) Would possibly maybe maybe well also 9, 2026

Aerul toxic și sănătatea muncitorilor

Straturi gorgeous de bumbac se prind de barba rară a unui muncitor textilist experimentat și se așază în ridurile feței sale. Mai periculos, particule minuscule de fibre îi pătrund în gât și plămâni. „Tușesc fixed, toată ziua, și respir greu”, spune muncitorul, pe care CNN îl numește Rajesh pentru a-i proteja locul de muncă.

Rajesh respiră acest aer de decenii și are o tuse uscată persistentă. Totuși, nu are altă opțiune decât să proceed. Industria susține sute de mii de locuri de muncă în și în jurul Panipatului, atrăgând migranți din regiuni mai sărace, care depind de venitul modest, dar stabil.

Substanțele chimice utilizate în producția textilă reprezintă un risc pentru sănătatea muncitorilor. Când CNN a vizitat trei unități de reciclare a hainelor la începutul lunii februarie, niciun muncitor nu purta mască sau echipament de protecție.

Muncă riscantă și lipsa protecției sociale

Reeta Devi lucrează într-o unitate de reciclare a hainelor pentru a-și întreține soțul, care nu mai poate munci după ce și-a rănit piciorul într-o mașină din aceeași industrie. „Trebuie să muncesc. Am trei copii”, spune ea. 

Panipat, cunoscut ca „orașul textilelor” din India, se bazează în mare măsură pe muncă la negru. Majoritatea lucrătorilor nu au asigurare de sănătate sau beneficii oficiale. Dacă se îmbolnăvesc sau se accidentează, își pierd veniturile și primesc puțin sau deloc sprijin.

„Când se ridică mult praf, devine greu să respiri”, spune Reeta. Mulți muncitori acceptă riscurile pentru că există puține change de angajare.

Expunerea la substanțe chimice

La câțiva kilometri distanță, Sanagar Alam, fost muncitor într-o unitate de vopsire, arată bubele de pe gât, cauzate de substanțe chimice. „Când lucrăm cu chimicale, se degajă vapori”, spune el. Muncitorii își plătesc singuri tratamentele medicale.

Într-o unitate vizitată de CNN, muncitorii manipulau substanțe chimice fierbinți cu mâinile goale. Aerul era saturat de mirosuri toxice, iar apa contaminată se scurgea în canale deschise.

Nu existau mănuși sau măști – nimic care să îi protejeze.

Responsabilitate pasată

Nitin Arora, președintele Asociației de Vopsire din Panipat, susține că echipamentele de protecție există, dar nu sunt folosite. „Muncitorii sunt needucați; de aceea nu poartă măști”, afirmă el.

Autoritățile nu au oferit răspunsuri clare, în ciuda solicitărilor privind poluarea și riscurile pentru sănătate.

Boala care se agravează în timp

Dr. Bhawani Shankar, specialist în boli respiratorii, spune că majoritatea muncitorilor prezintă simptome similare, cauzate de praful din fabrici.

Dificultățile de respirație se agravează în timp și pot duce la fibroză pulmonară – o afecțiune ireversibilă.

Într-o regiune deja afectată de poluare severă, condițiile din fabrici agravează și mai mult situația. „Le scurtează cu siguranță durata de viață”, spune medicul.

Poluarea apei și impactul asupra comunităților

Deșeurile din procesele de vopsire și albire ajung adesea în canale deschise, contaminând sursele de apă folosite de milioane de oameni.

Apa este încă utilizată pentru spălat, irigații și agricultură, deși a devenit periculoasă.

Un sondaj din 2022 arată că 93% dintre familii au raportat probleme grave de sănătate în ultimii cinci ani.

„Nu există nimeni neafectat”, spune Dr. Vikas Sharma. În comunitatea sa, cazurile de boli de piele, alergii și cancer au crescut semnificativ.

Măsuri insuficiente și lipsa responsabilității

Autoritățile au încercat să închidă unele unități ilegale, dar măsurile sunt considerate insuficiente.

„Lipsește responsabilitatea din toate părțile”, spune fostul oficial Shiv Singh Rawat.

Apa uzată continuă să curgă prin canale deschise, iar sistemele de tratare sunt adesea ocolite.

Un affect care depășește orașul

Apa toxică ajunge în râul Yamuna, o sursă vitală pentru milioane de oameni din nordul Indiei.

Tribunalul Național Verde a semnalat lacune în aplicarea reglementărilor, iar unele unități continuă să polueze ilegal.

O petiție aflată în curs susține că industria textilă din Panipat evacuează deșeuri și emisii în mod ilegal, însă autoritățile nu au oferit încă un răspuns clar.

Urmărește Știrile PRO TV pe canalul de social media preferat:

Articol recomandat de sport.ro

Recomandări

Interviurile Stirileprotv.ro

Politolog: Întrebarea momentului este cine conduce România. „Nu cred că am mai fost într-o situație similară”

România traversează una dintre cele mai periculoase perioade politice din ultimii ani, în condițiile în care actuala criză de guvernare riscă să genereze un „vid de putere”, explică profesorul Corneliu Bjola într-un interviu pentru Știrile ProTV.

Stiri Politice

Consultările oficiale pentru noul Guvern încep după Summitul B9. Când am putea avea un nou premier

Șeful statului ar putea desemna un nou premier abia la finalul lunii mai, deși, potrivit informațiilor de la Administrația Prezidențială, joi sau vineri vor avea loc negocieri la Cotroceni, imediat după Summitul B9. 

Vremea

România, lovită de un ciclon mediteranean. Vijelii și ploi torențiale în toată țara. Un județ a fost deja lovit de grindină

Chiar dacă săptămâna a început cu soare și temperaturi de vară, urmează zile cu vreme capricioasă și ploi torențiale. Un ciclon, venit din vest, va aduce cantități mari de precipitații, grindină și descărcări electrice.