România, în pragul unui „harakiri economic”: riscăm să pierdem 1% din PIB într-o singură lună

România se află în fața unui iminent blocaj financiar și politic, avertizează premierul Ilie Bolojan, care susține că țara riscă să piardă 4,5 miliarde de euro din PNRR — echivalentul a 1% din PIB — chiar până luna viitoare, din cauza a opt proiecte de lege blocate în Parlament. Într-o analiză pentru „Adevărul”, analistul economic Adrian Negrescu explică faptul că ratarea acestor fonduri ar putea duce la retrogradarea României la ratingul de țară junk, deprecierea leului și blocarea marilor șantiere, în timp ce analistul politic Alexandru Coita avertizează că disputele electorale dintre PNL și PSD riscă să arunce țara într-un haos de tip „bulgarizare”, singura soluție reală fiind un nou acord național de tip Snagov.  

Putem pierde echivalentul a 1% din PIB până luna viitoare, din cauza ratării PNRR. FOTO: Adevărul

Premierul Ilie Bolojan a avertizat că România riscă să piardă echivalentul a 1% din Produsul Intern Brut până luna viitoare, dacă cele opt proiecte de lege asumate prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) nu sunt adoptate în Parlament.

În acest context, Bolojan a prezentat stadiul proiectelor legislative care ar trebui să fie aprobate pentru a încasa 4,5 miliarde de euro nerambursabili, subliniind că legea salarizării în sistemul public se află încă în consultare cu Comisia Europeană.

Analistul economic Adrian Negrescu a explicat ce ar însemna pierderea miliardelor de euro, în contextul economic fragil al țării noastre.

„Din cele opt proiecte de legi pentru PNRR care trebuie votate în Parlament depinde un procent din PIB, adică aproximativ 4,5 miliarde de euro, iar pierderea acestei sume ar avea consecințe grave pentru economia României. În primul rând, deficitul bugetar ar depăși ținta de 6,2%, deoarece acești bani sunt deja incluși în schema bugetară, iar dacă nu vor veni, va trebui fie să îi suplinim din alte surse, fie să ne asumăm un deficit mai mare, ceea ce ar fi o misiune sinucigașă, un fel de harakiri economic, întrucât agențiile de rating ar retrograda România la categoria junk, cu toate efectele negative cunoscute. 

Este absolut esențial ca, în următoarele 30 de zile, să aprobăm măcar o parte din aceste legi sau să renegociem condiționalitățile din PNRR, astfel încât banii să fie legați de investiții în infrastructură, nu de reforme politice pe care nu le putem duce la bun sfârșit din cauza intereselor electorale sau a birocrației, iar faptul că nu am reușit să mutăm finanțarea către proiecte fezabile a fost o poveste frumoasă, dar fără happy end. Este puțin probabil ca Parlamentul să voteze aceste legi în perioada următoare, deși ar fi o minune ca parlamentarii să dea dovadă de responsabilitate națională”, a explicat Negrescu pentru „Adevărul”.

Cei 4,5 miliarde de euro, dacă vin, intră în conturile trezoreriei și se cheltuiesc în lei. Pierderea fondurilor ar însemna o depreciere mai mare a leului, ceea ce scumpește datoria externă deja existentă. 

„În ceea ce privește impactul asupra monedei, cei 4,5 miliarde de euro sunt esențiali pentru stabilitatea leului, deoarece, odată intrați în țară, ajută la menținerea cursului euro-leu și la prevenirea unui nou puseu inflaționist, iar în lipsa lor, ne-am confrunta cu o depreciere mai mare a leului și cu scumpirea datoriei externe existente, iar cele mai multe dintre șantierele și lucrările deja începute ar fi în pericol de închidere, deoarece nu am avea de unde să finanțăm aceste investiții, cu excepția împrumuturilor de pe piețele externe la dobânzi mult mai mari”, a mai adăugat analistul economic Adrian Negrescu. 

Un joc politic de scurtă durată

La rândul lui, analistul politic Alexandru Coita consideră că situația actuală este, în esență, un joc politic de scurtă durată, în care fiecare actor încearcă să se poziționeze ca fiind responsabil, iar declarațiile recente, precum cele ale președintelui PSD, Sorin Grindeanu, care l-a acuzat pe Ilie Bolojan și pe cei din PNL că nu sunt suficient de dornici să promoveze legile necesare pentru PNRR, în timp ce PSD ar fi adoptat deja patru astfel de legi, sunt dovada acestui comportament.

„Din punctul meu de vedere, această situație reprezintă, în esență, un joc politic de scurtă durată, în care fiecare actor implicat încearcă să se poziționeze ca fiind responsabil, iar declarațiile recente, precum cele ale președintelui PSD, Sorin Grindeanu, care l-a acuzat pe Ilie Bolojan și pe cei din PNL că nu sunt suficient de dornici să promoveze legile necesare pentru PNRR, în timp ce PSD ar fi adoptat deja patru astfel de legi, sunt dovada acestui comportament.

În loc să transforme PNRR-ul într-un teatru de luptă politică, partidele ar trebui să colaboreze și să depună toate eforturile pentru ca România să beneficieze de acești bani, iar după finalizarea acestui proiect crucial, adică după 3 septembrie, pot să își continue disputele politice, pentru că până atunci economia este într-un moment extrem de delicat, iar agențiile de rating urmează să decidă asupra statutului României ca piață de investiții, iar mizele sunt prea mari pentru a risipi această oportunitate”, a relatat Coita.

Coita a analizat și poziția premierului Ilie Bolojan, subliniind că brandul său politic este construit pe responsabilitate, dar a avertizat că PNL și, posibil, USR au o viziune încărcată de optimism excesiv, considerând că alegerile anticipate ar fi soluția pentru a propulsa partidele de centru-dreapta la guvernare.

PIB-ul României a scăzut în primul trimestru din 2026. Datele INS indică o ușoară reducere

„În ceea ce îl privește pe Ilie Bolojan, brandul său politic este construit pe responsabilitate, dar am impresia că PNL și, posibil, USR au o viziune încărcată de optimism excesiv, considerând că alegerile anticipate ar fi soluția pentru a propulsa partidele de centru-dreapta la guvernare, fie singure, alături de UDMR, într-un scenariu pozitiv, fie ca principală forță de opoziție împotriva AUR, într-un scenariu negativ, însă eu mă îndoiesc de reușita acestui plan, iar această abordare mi se pare extrem de periculoasă pentru România, motiv pentru care aș sfătui prudență maximă în locul unei euforii nejustificate, având în vedere că PNL a fost mai degrabă aliat cu PSD decât separat de acesta de-a lungul timpului”, a relatat Coita.

Soluția: un plan cuprinzător, asemănător acordurilor de la Snagov

În opinia analistului, soluția pentru ieșirea din criză nu o reprezintă un așa-numit guvern de armistițiu, ci conturarea unui plan cuprinzător pentru România, atât pe plan economic, cât și politic, care să semene cu acordurile de la Snagov din 1995.

„În opinia mea, soluția nu o reprezintă așa-numit guvern de armistițiu, fie el și pe termen scurt, ci mai degrabă conturarea unui plan cuprinzător pentru România, atât pe plan economic, cât și politic, care să semene cu acordurile de la Snagov din 1995, ce au stat la baza parcursului european al țării. Cred că este necesară o a doua versiune a acestor acorduri, adaptată la poziționarea geostrategică actuală a României și la un proiect economic ambițios care să ne ducă spre nivelul economiilor dezvoltate, iar pentru aceasta este nevoie de expertiză și de specialiști, dar consider că acesta este singurul proiect care ar putea scoate țara din criza actuală”, a mai explicat analistul politic.

Coita a subliniat că, în locul jocurilor de poziționare și tacticilor de branding, partidele ar trebui să treacă la dezbateri despre măsuri concrete și obiective pentru România, pentru a evita riscul de „bulgarizare” – o situație similară cu cea a Bulgariei, care timp de mai mulți ani a fost condusă de un guvern fără puteri depline.

„Pe scurt, ar fi foarte potrivit ca partidele politice să treacă de la discuțiile centrate pe persoane și atacuri la dezbateri despre măsuri concrete și obiective pentru România, pentru că astfel lucrurile s-ar putea cristaliza, în timp ce jocurile de poziționare și tacticile de branding, în care Bolojan încearcă să pară responsabil, iar Grindeanu vrea să arate că este în opoziție și nu susține măsurile de austeritate, nu vor duce la nimic bun, ci doar la haos și la bulgarizarea României, adică riscul de a ajunge într-o situație similară cu cea a Bulgariei, care timp de trei-patru ani a fost practic fără guvernare”, a relatat analistul politic.

„Nu poți să folosești sigla PNL și să pretinzi că o iei de la zero”

Cu privire la declarația premierului, potrivit căruia proiectele dificile sau cu potențial de controversă politică au fost amânate de cei care aveau obligația să le promoveze, analistul politic consideră că Ilie Bolojan ignoră faptul că PNL a făcut parte din coaliția de guvernare alături de PSD în ultimii ani.

„Bolojan nu se poate delimita complet de PNL ca partid, pentru că, în mod corect și firesc, dacă ar dori să se detașeze de imaginea acestui partid, ar trebui să fondeze o nouă formațiune politică, întrucât nu poți să folosești sigla Partidului Național Liberal, care a guvernat alături de PSD ani de zile, și în același timp să pretinzi că ai apărut din senin acum câteva luni și că o iei de la zero, pentru că acest lucru nu este adevărat și nu este corect față de electoratul României.

Sorin Grindeanu acuză „parlamentarii puterii” că nu au depus niciun proiect de lege privind restanțele din PNRR: „Go, Bolo!”

În plus, mulți dintre membrii PNL se aliniază în spatele domnului Bolojan nu neapărat pentru că ar crede cu adevărat în abordarea sa, ci pentru că au impresia că el le poate crește scorul partidului în sondaje, ceea ce denotă o poziționare mai degrabă oportunistă, iar în acest context, este de menționat că domnul Bolojan este un membru vechi al PNL, chiar dinainte de fuziunea cu PDL din 2014, și a candidat pe liste comune la Bihor împreună cu PSD, ceea ce conferă o notă de ipocrizie demersului său actual”, a mai relatat Alexandru Coita.

În final, analistul a comentat și impactul retoricii suveraniste asupra votanților, subliniind că ideea renunțării la banii europeni pentru a câștiga suveranitate este un concept imatur, care nu va convinge majoritatea românilor.

„Este dificil de estimat impactul retoricii suveraniste asupra lui Ilie Bolojan, deoarece electoratul acestuia este distinct față de cel al AUR și SOS, iar cele două tabere nu se află într-o concurență directă, dat fiind că susținătorii lui Bolojan nu sunt predispuși la mesaje extremiste, ci înțeleg importanța fondurilor europene pentru dezvoltarea României, iar ideea că renunțarea la banii europeni ar aduce suveranitate sau autonomie este un concept imatur, care nu va convinge majoritatea românilor, întrucât aceștia sunt conștienți că, fără sprijinul european, țara s-ar afla astăzi într-o situație mult mai dificilă.

Prin urmare, nu văd ca această strategie de comunicare să fie benefică pentru AUR, ci mai degrabă ar putea mobiliza doar nucleul dur suveranist, dar nu va atrage votanți din zona lui Bolojan, care aparțin unui segment care nu este sensibil la retorica anti-europeană. În schimb, observ că, dacă AUR va persista în această direcție, riscă să rateze șansa de a deveni un partid acceptabil la nivel politic și să se cantoneze într-o poziție similară cu AFD-ul din Germania, în jurul căruia se formează un cordon sanitar, iar dacă aș fi în locul lor, le-aș recomanda să evite astfel de mesaje extremiste, pentru că, indiferent de rezultatul electoral, ele generează respingere și izolare în zona politică mainstream”, a conchis Alexandru Coita.