Analiza rezultatelor la Evaluarea Națională și a admiterii la liceu
Putem
trage linie şi să evaluăm concluzii asupra învăţământului gimnazial din
România.
FOTO: Arhiva Adevărul
Situaţia
statistică este următoarea:
-Elevi
înscrişi în clasa a VIII la începutul anului şcolar: 162.616 (conform
INS-Institutul Naţional de Statistică)
-Elevi
înscrişi la Evaluarea Naţională: 148.268
-Elevi
care au susţinut toate probele: 143.251
-Elevi cu
media generală peste 5: 113.192
-Elevi cu
media peste 5 la matematică: 106.505
Comentarii
la aceste evidențe statistice
Înscrierea
la Evaluarea Naţională se face automat de către secretariatele şcolilor. 14.348
de elevi n-au fost înscrişi, şi nu se cunoaşte motivul. Erau corigenţi,
repetenţi, sau pur şi simplu elevi „ virtuali”, adică elevi ce figurau în acte,
pentru bani mai mulţi la „finanţarea per capita”, dar nu frecventau școala?
Nici în anii trecuți, nici în acest an
n-am avut o explicație din partea ministerului Educaţiei şi Cercetării.
Fostul
ministru al Educaţiei, Ecaterina Andronescu, a declarat:
„În
2019 m-am trezit că aveam înscriși în clasa a VIII-a 186.000 de elevi și au
intrat în examenul de Evaluare Națională 146.000. M-am întrebat atunci unde
sunt 40.000 de copii. 40.000 de copii erau înscriși virtual, pentru că
finanțarea e per capita. Oricărui director de școală îi convine să aibă
înregistrați mai mulți elevi decât sunt în realitate, pentru că primește un
buget mai mare.”
Aceeași
explicaţie o avem şi acum, în 2026?
O cifră
mai exactă este dată de procentul elevilor cu media peste 5 la matematică,
raportat la cei înscrişi în clasa a VIII: 65% Cam aceasta este rata de „succes”
a gimnaziului nostru. Să mai adăugăm că în urma testelor PISA s-a constatat că
42% dintre elevi sunt analfabeţi funcţional, nu înţeleg ce citesc, iar 49% nu
au cunoştinţele de bază la matematică. Este posibil că procentul de 65% să fie influenţat de „subiectivismul” şi
lipsa de corectitudine a profesorilor participanţi la Evaluarea Naţională!
Aşteptăm
explicaţiile ministerului Educaţiei şi Cercetării asupra motivelor pentru care
circa 19.000 de elevi nu s-au prezentat la probele de le Evaluarea Naţională,
iar 14.348 nici n-au fost înscrişi de către secretariatele şcolilor la acest
examen.
Admiterea
la liceu
-Elevi
înscrişi la repartiţia computerizată pentru clasa a IX-a: 119.610
-Locuri
ramasa libere la clasa a IX-a: 33.688 (echivalentul a circa 1400 de clase,
aproximativ 2000 de norme didactice)
Comentarii
Din
143.251 de elevi care s-au prezentat la Evaluarea Naţională, doar 119.619 s-au
înscris la repartiţia computerizată pentru clasa a IX-a. Restul, circa 24.000
de elevi, au renunţat la liceu, din
diverse motive, deşi avem o lege care susţine obligativitatea liceului pentru
toţi elevii.
Nici
măcar explicaţia că ar urma Şcoala Profesională nu mai stă în picioare, pentru
că începând de anul acesta s-a contopit cu filiera tehnologică a liceului, nu
mai are o existenţă de sine stătătoare.
O
explicaţie ar fi ca elevii cu note mici la Evaluarea Naţională, care ar fi
dorit să urmeze Scoala Profesională, ar fi fost obligaţi acum cu întreite
sarcini de învăţare: curricula teoretică generală, curricula teoretică tehnică
şi instruirea practică. Adică să înveţe derivate, integrale, fizica cuantică,
statistică, terie literară, şi multe
altele, apoi rezistenţa materialelor, mecanică, electrotehnică, etc., şi
instruirea practică. Când ar fi priceput toate aceste discipline când ei au
luat 2,3,4 la Evaluarea Naţională, adică nici tabla înmulţirii n-o stăpâneau
bine? Ce au judecat autorii „România Educată”, Iohannis şi Ligia Deca? Din
cifrele anunțate mai sus rezultă că şi-au bătut joc de şcoala românească!
Mai avem
etape ulterioare de repartizare la liceu, dar cu cifre mici, nesemnificative.
Dacă
raportăm pe cei înscrişi la repartiţia
computerizată cu elevii existenţi în clasa a VIII-a, obţinem un procent de 73%,
adică 27% sunt în abandon şcolar! Mult peste cifra vânturată de autorităţi de
15%! Nu mai vorbim că după clasa a IX-a renunţă iarăşi un număr mare de elevi
la liceu, pentru că nu-şi pot permite cheltuielile cerute de liceul aflat departe de
casă! Se ajunge astfel la cel puţin 30% abandon şcolar!
Situația
liceelor tehnologice
Promovarea
la examenul de Bacalaureat ne dă o imagine asupra învăţământului în liceele
tehnologice.
Cele
33.668 de locuri neocupate, aproape toate în liceele tehnologice, care vor afecta circa
2000 de norme didactice, au explicaţia în faptul că liceul tehnologic nu oferă
absolvenţilor competenţele cerute în piaţa muncii. Mai scurt, absolvenţii nu se
pot angaja după absolvire, pentru că nu au ce să răspundă la întrebarea
angajatorilor: ce ştii să faci. De ce au fost proiectate aşa de multe locuri la
liceele tehnologice, să răspundă directorii şi Inspectoratele Şcolare, când la
toamnă profesori titulari vor rămâne fără catedre!
La
Bacalaureatul 2026 (rezultatele înainte de contestații), 32 de licee din
România au avut rată de promovare 0%, adică niciun absolvent nu a promovat
examenul.
Structura
acestor 32 de unități este revelatoare:
·
28
sunt licee tehnologice;
·
2
sunt școli speciale;
·
1
este liceu teoretic;
·
1
este liceu tehnologic special.
Mai mult:
·
6
licee au avut un singur candidat la Bac;
·
21
de licee au avut cel mult 10 candidați;
·
doar
3 licee au avut peste 20 de candidați, maximum fiind 33 de elevi.
Dacă
extindem analiza:
·
15
licee au avut o rată de promovare de cel mult 10%;
·
în
total, 102 licee au avut o promovare între 0% și 20%, dintre care 96 sunt licee
tehnologice.
Întrebarea
este: de ce sunt obligaţi contribuabilii să plătească salariile şi cheltuieli
de funcţionare a acestor şcoli, cu rezultate zero sau nesemnificative? Ne
poate răspunde cineva la această întrebare? Că tot ne văicărim că avem un
deficit bugetar foarte mare, iar rata de îndatorare a ţării a trecut de 60% din
PIB? Avem dreptul noi, contribuabilii, la astfel de explicaţii?
Din
datele de mai sus se vede situaţia dramatică a învăţământului românesc,
perpetuată an de an, fără ca cei aflaţi la conducerea statului să ia măsurile
necesare pentru a o remedia.
