Cine e Paul Ispas, candidatul independent care vrea la Cotroceni. „Am înghețat pentru apărarea parcursului european al României”
Încă un candidat independent şi-a depus, vineri, 14 martie 2025, candidatura pentru alegerile prezidenţiale. Biroul Electoral Central urmează să analizeze documentele şi să anunţe decizia.
Paul Ispas și-a depus candidatura la BEC FOTO: Arhivă Personală
„Biroul Electoral Central pentru alegerea Preşedintelui României din anul 2025 (BEC) informează că, în data de 14.03.2025, a fost depusă propunerea de candidatură independentă a domnului Paul Ispas pentru funcţia de Preşedinte al României”, a transmis BEC.
Pe blogul său, Paul Ispas scrie că este absolvent al Facultății de Științe Politice din cadrul Universității din București. A urmat un master în Comunicare Politică și Marketing Electoral la Școala Națională de Studii Politice și Administrative.
„Dar mai importante decât diplomele consider studiul individual. Sunt pasionat de istorie, autorii mei preferați fiind Neagu Djuvara și Lucian Boia, dintre români, și apreciez realismul lui Yuval Noah Harari. Mă informez din surse variate și credibile pe subiecte de importanță națională, geostrategică și tehnologie. (….) Am peste zece ani de experiență în companii mari de IT: Hewlett-Packard, Oracle și UiPath”, scrie Paul Ispas.
„Voi fi alături de voi la fiecare pas”
„Angajamentul meu este că mereu voi pune România pe primul loc și cetățenii în prim plan.În ultimele două luni trecute de la șocul primului tur al alegerilor anulate am realizat că societatea românească are nevoie de o infuzie de realism. Mă simt pregătit și motivat să am un aport în acest sens. Voi fi un candidat strict independent, cu o echipă independentă alături. România are nevoie de o viziune care să unească, să inspire și să ofere fiecărui cetățean o șansă reală la un viitor mai bun. Ca președinte, voi fi alături de voi la fiecare pas, luptând pentru o țară mai sigură, mai prosperă și mai unită”, a mai precizat Paul Ispas, pe blogul său.
Prima sa implicare în
societatea civilă a fost în rolul de președinte al Consiliului Județean al
Elevilor Brașov. „Acolo am militat
pentru drepturile elevilor, reușind adesea să îi protejez de abuzuri și să le
ofer o voce la nivelul administrației locale și inspectoratului județean”,
spune Ispas.
De asemenea, a făcut
parte trei ani dintr-un proiect finanțat european care urmărea prevenirea și
combaterea abandonului școlar. Proiectul a fost implementat de Fundația World
Vision România în parteneriat cu Patriarhia Română.
„Acolo am înțeles
nevoile comunităților defavorizate, am văzut problema viitorului României și am
făcut ce am putut pentru a repara această problemă. În Consiliul Tineretului
din România am activat relativ puțin, fiind pentru un an Director al
Departamentului de Comunicare. Totuși, acolo am cunoscut reprezentanți ai
studenților și elevilor din generațiile noi, și am avut rezultate bune în
domeniul interacțiunii și comunicării cu mass media, publicul și organizațiile member”,
afirmă Paul Ispas, pe blogul său.
„În stradă am fost
prezent de fiecare dată când statul de drept a fost atacat. Am luat atitudine
civică de fiecare dată când corupția din România își arăta colții. Am înghețat
de frig, mărșăluit kilometri și consumat materiale pentru pancarte în apărarea pașnică
a parcursului european al României”, mai spune el.
„Sunt candidat cu un cămin fericit”
„Cea mai mare
realizare personală este fiul meu, Casian-Mihnea, care la sfârșitul lunii mai
va împlini 3 ani și pe care îl cresc cu multe zâmbete alături de soția mea, cu
care sunt căsătorit de peste 12 ani. Sunt pasionat de filme, și încerc anual să
fac previziuni pentru Oscaruri. În egală măsură, nu-mi imaginez viața fără
cărți sau fără muzică. Ador distopiile, science-fictionul, istoria și
literatura contemporană fără a-i neglija pe clasici”, mai precizează Paul
Ispas.
O parte din programul său politic
Securitate națională
România – Furnizor de securitate pentru Europa
- Prin poziția sa geostrategică, România trebuie să-și consolideze relațiile militare cu ceilalți doi mari furnizori de securitate din regiune: Turcia și Polonia. Mă angajez să continuăm colaborarea cu acești parteneri rezultată în urma aderării la NATO.
- Securitatea Mării Negre va fi o prioritate în contextul asigurării linilor comerciale pentru toate statele riverane.
- Adăugarea factorului de securitate militară în Inițiativa celor Trei Mări va fi o prioritate.
Armată modernă și puternică
- Creșterea progresivă a bugetului pentru apărare până la 5% din PIB, pentru a ne adapta la noile realități geopolitice;
- Dezvoltarea industriei locale de apărare prin producția de drone, echipamente militare și rachete balistice;
- Evaluarea necesității creșterii vârstei de pensionare pentru militari, sprijinirea acestora prin salarii competitive, condiții mai bune și oportunități de pregătire continuă.;
- Consolidarea bazelor strategice NATO, inclusiv Deveselu și Kogălniceanu, și modernizarea flotei navale pentru a proteja securitatea în Marea Neagră.
Control civil asupra serviciilor
Președintele României numește șefii serviciilor României. Prin aceasta vorbim de una dintre singurele pârghii de control civil asupra activității serviciilor. Sunt necesare câteva elemente clare ce trebuie asumate de cei care vor ocupa aceste funcții:
- Numirea șefilor serviciilor pe criterii de competență, cu asumarea unor obiective clare;
- Raport public anual privind activitatea și cheltuielile bugetare;
- Creșterea transparenței prin informări regulate în fața Parlamentului.
Diplomație: România, lider regional și European
- România poate și trebuie să devină un furnizor de securitate și stabilitate în Europa de Est, prin consolidarea relațiilor strategice cu parteneri precum Polonia și Turcia;
- Crearea unui hub economic regional: Bucureștiul poate deveni centrul unui consorțiu economic în Europa de Est, atrăgând investiții din domenii strategice precum IT, energie regenerabilă și producție industrială de înaltă valoare;
- Lansarea unui fond regional pentru inovație: Un program finanțat în colaborare cu partenerii europeni, destinat susținerii start-up-urilor românești care dezvoltă soluții inovatoare în tehnologie, energie și agricultură sustenabilă;
- Dezvoltarea unui coridor economic transbalcanic: Parteneriate cu țările vecine pentru a crea rețele de infrastructură și transport care să lege România de piețele din Balcani și Europa Centrală, în continuarea Inițiativei celor Trei Mări.
About The Author
