A fost descoperită originea cartofilor moderni

Încrucişarea dintre tomate şi anumite specii de cartofi au dat naştere cartofilor noştri moderni, potrivit unui nou studiu publicat joi în revista ştiinţifică Cell, informează AFP.

Originea cartofului, una dintre cele mai importante culturi agricole din lume, îi intrigă de mult timp pe oamenii de ştiinţă.

Însă cercetătorii dintr-o echipă internaţională par să fi descifrat secretul prin analizarea a 450 de genomuri de cartofi cultivaţi şi a 56 de specii de cartofi sălbatici.

„Cartofii sălbatici sunt foarte dificil de recuperat ca eşantioane, ceea ce face ca aceste date să reprezinte cea mai completă colecţie de date genomice privind cartofii sălbatici analizată vreodată”, a explicat autorul principal al studiului, Zhiyang Zhang, de la Institutul de Genomică Agricolă din Shenzhen, China.

Ca urmare a cercetărilor lor, oamenii de ştiinţă au descoperit că patrimoniul genetic al cartofilor moderni provine din două specii ancestrale.

Pe de o parte, 60% din genomul lor provine din Etuberosum, un grup de trei specii din Chile care seamănă cu plantele moderne de cartofi, dar fără tubercul, partea din cartof pe care o mâncăm.

De cealaltă parte, 40% din genom provine de la tomate – acelaşi procent fiind înregistrat pentru toţi cartofii, fie ei sălbatici sau cultivaţi.

„Acest lucru indică în mod clar că este vorba mai degrabă despre o hibridizare veche decât despre diverse schimburi genetice ulterioare”, a declarat Sandra Knapp, botanistă la Muzeul de Istorie Naturală din Marea Britanie.

Un coautor al studiului, Loren Rieseberg, profesor la Universitatea British Columbia din Canada, consideră că noul studiul indică o „schimbare profundă” în biologia evoluţiei speciilor.

În contextul în care multă vreme s-a crezut că mutaţiile aleatorii erau de departe principala sursă de apariţie a unor noi specii, „acum suntem de acord că rolul hibridizării a fost subestimat”, a adăugat el.

În cazul cartofului modern, gena legată de tubercul provine de la tomate, dar ea a putut funcţiona doar în conjuncţie cu o genă de la Etuberosum, care codifică dezvoltarea subterană a plantei.

Un alt element cheie al cartofului modern este capacitatea sa de a se reproduce asexuat, fără a avea nevoie de seminţe sau de polenizare. Această caracteristică i-a permis să se dezvolte rapid în America de Sud şi apoi, transportat de om, în întreaga lume.

Un alt coautor al studiului, Sanwen Huang, profesor la Institutul de Genomică Agricolă din Shenzhen, a declarat că laboratorul său lucrează în prezent la un cartof hibrid care să se poată reproduce cu ajutorul seminţelor, pentru a accelera astfel cultivarea sa.