Adevărul nefardat despre strategia UE pentru Marea Neagră. Iulian Fota: „E posibil să rămână pe hârtie. Ține de noi să nu se întâmple asta”

„Să nu ne bucurăm deoarece problema nu e rezolvată”, spune expertul în securitate Iulian Fota despre strategia UE pentru Marea Neagră. Fostul consilier prezidențial susține că pentru a nu rămâne doar pe hârtie această strategie, România trebuie să acționeze.

Expertul în securitate Iulian Fota susține că România trebuie să aibă propria strategie. FOTO: Adv

„Securitatea în Marea Neagră este vitală și pentru securitatea europeană”, a declarat șefa diplomației europene, Kaja Kallas, într-o conferință de presă, la prezentarea noii strategii a UE pentru Marea Neagră.

România și Bulgaria sunt singurele state membre UE cu ieșire la Marea Neagră, iar blocul comunitar va investi în modernizarea infrastructurii regionale – porturi, căi ferate și aeroporturi – pentru a permite transportul echipamentului militar greu.

Aceste investiții vor asigura faptul că „trupele pot ajunge acolo unde sunt necesare, atunci când sunt necesare”, a spus Kallas.

Strategia vine și ca răspuns la „provocările geopolitice” într-o lume în care „dependențele sunt transformate în arme”, a afirmat Marta Kos, comisar european pentru extindere. Marea Neagră este o punte către Caucazul de Sud și Asia Centrală, dar și o arteră vitală pentru comerțul cu energie și alimente, a subliniat ea.

Regiunea Mării Negre a fost destabilizată de invazia Rusiei în Ucraina, utilizarea masivă a minelor și acțiunile militare împiedicând fluxul comercial. Țările din Europa de Est se tem, separat de acest context, de o posibilă agresiune din partea Moscovei dincolo de granițele Ucrainei și vor să-și consolideze capacitățile de apărare.

Anterior, comisarul european pentru transporturi, Apostolos Tzitzikostas, a estimat că modernizarea infrastructurii de transport din Europa pentru uz militar ar costa în jur de 75 de miliarde de euro.

„Adevărul” a discutat cu expertul în domeniul securității naționale, Iulia Fota, fost consilier prezidențial și fost secretar de stat în Ministerul Afacerilor Externe, despre punctele forte și punctele slabe ale acestei strategii.

„Noi îi spunem strategie, dar de fapt ar fi mai cinstit să-i spunem o abordare strategică”

Adevărul: Acum că avem strategie la Marea Neagră, putem dormi liniștiți?

Iulian Fota: Pentru a dormi liniștiți trebuie să facem noi ca țară ceva. Ori mie mi-ar placea, dincolo de intențiile unora sau altora, fie Statele Unite, fie Uniunea Europeană, România să aibă propria strategie la Marea Neagră. Este un lucru pe care trebuia să-l facem mai demult, dar, în fine, încă n-am reușit.

Aici e important să ne lămurim ce fel de strategie vrem. Nu vorbim de o strategie de dezvoltare neapărat sau de conectivitate, ci vorbim o strategie de securitate la Marea Neagră. România ar putea să-și propună un astfel de obiectiv și cred că am avea specialiști necesari să facem așa ceva.

Haideți să intrăm un pic pe analiza strategiei. Au existat anumite critici privind faptul că strategia ar fi prea generică. Dumneavoastră cum o vedeți?

Împărtășesc punctul acesta de vedere. Și eu cred la fel.

Detaliați un pic, vă rog.

Strategia ca mesaj politic sau ca semnal politic este de salutat. Deci faptul că Uniunea Europeană s-a plecat asupra domeniului Marea Neagră și a venit cu toate aceste precizări, a făcut tot acest efort, este de salutat. E un pas înainte, aici trebuie să fim corecți și să subliniem chestiunea asta. Mai ales dacă ținem cont că ultimul document pe care Uniunea Europeană l-a avut pe zona asta a fost „Sinergia Mării Negre”, care a fost redactat acum mulți ani de zile în urmă (2007) și care era, cum să spun, un document de pace, deoarece la vremea adoptării Sinergiei, situația regională era cu totul alta. Deci este bine că Uniunea Europeană are Marea Neagră în vedere, în atenție, dar de aici încolo totuși trebuie să intervină România.

Și încă o chestiune pe care vreau s-o spun. Noi îi spunem strategie, dar de fapt ar fi mai cinstit să-i spunem o abordare strategică sau o viziune strategică, tocmai pentru că elementul este atât de general și atât de amplu. Aceasta este o formă intermediară. Adică asta înseamnă că putem tinde la strategie, dar încă n-am ajuns acolo.

Haideți să analizăm un pic care sunt punctele forte și punctele slabe ale strategiei. Să începem cu punctele forte.

Punctul forte este că avem o confirmare a unui interes documentat, integrat, având în vedere că aici au lucrat mai multe componente importante. Adică, până la urmă, strategia asta, vedeți, e asumată de Directoratul General pentru Extindere și Vecinătatea Estică. Aici eu sunt un pic surprins, sincer. Eu mă așteptam ca documentul să fie asumat la nivelul Serviciului de Acțiune Externă al Uniunii Europene (SEA).

De ce credeți că nu a fost asumat la nivelul SEA?

L-au pus aici pentru că aici, iar un lucru foarte important, focusul nu e pe statele membre, Bulgaria sau România, focusul este pe statele candidate Georgia, Moldova, Turcia.

A avut și România o contribuție la realizarea acestei strategii?

A jucat un rol important și presiunea diplomatică insistentă a României pe un astfel de document. Pentru că noi cerem de ceva timp pentru așa ceva. Eram eu la minister când noi făceam sugestii și chiar ridicam oficial în discuții nevoia unui astfel de document. Deci sunt absolut convins că s-a dorit să se răspundă și insistențelor României. Și la NATO și la UE, de la primii pași de la aderare, România a pus problematica Mării Negre pe masa celor două organizații și ușor-ușor și NATO, și Uniunea Europeană au venit cu răspunsuri instituționale la această solicitare legitimă, firească a României.

„Să nu ne bucurăm că problema nu e rezolvată. E, de fapt, începutul rezolvării.”

Această strategie înseamnă că UE ia Marea Neagră „sub aripa protectoare”?

Noi suntem UE. Asta înseamnă că UE ne dă dreptate. E o declarație esențială a doamnei Kaya Callas care rezumă semnificația acestei strategii: „Securitatea la Marea Neagră e vitală pentru securitatea europeană.”

Apropo de semnal, acesta nu e un capăt de drum, asta vreau să înțeleagă lumea, deci acesta e un început de drum. Recunoscând chestiunea asta, UE se angajează să facă niște lucruri legate de Marea Neagră pe mai multe paliere.

Spuneți-ne despre punctele slabe ale strategiei?

Nu prea am văzut chestiuni legate de apărare, de aspectele astea militare. Văd că accentul nu e pus pe chestiuni securitare, apar și astea, dar totuși accentul e pus pe chestiunile civile, nemilitare, conectivitate, mediu, chestiuni importante și pentru securitate, dar totuși.

De aceea vă spun, este o viziune, nu e o strategie și în baza acestei viziuni noi va trebui să continuăm efortul diplomatic și insistențele și totuși să obținem o strategie, dacă se poate o strategie UE de securitate pe Marea Neagră, pentru că iarăși chestiunea rusă, de exemplu, e abordată prin prisma conflictului cu Ucraina. Dar Rusia e o problemă și pentru UE, nu?

Toate amenințările rusești sunt cam marginal sau superficial tratate. Adică pe această abordare strategică sau viziune strategică, va trebui să venim cu niște chestii mai concrete, mai focalizate.

De exemplu, un alt punct slab este că nu sunt prioritățile trecute. Toate elementele strategiei sunt egale. Lipsesc prioritățile. În ce ordine începem? Apoi, cine ce responsabilități are? Responsabilitățile nu sunt trasate. Nu știm prea multe despre finanțare, fonduri.

Alte puncte slabe?

Mai sunt, de exemplu, e o formulă interesantă acolo, Maritime Security Hub, hub-ul de securitate maritimă… Despre ce e vorba acolo? E o platformă de discuții, e o instituție, ce avem acolo?

Deci, e un semnal important, e un pas înainte, e o viziune care structurează gândirea europeană legată de Marea Neagră. Astea sunt lucruri de apreciat și importante. Dar, în egală măsură, ideea mea e în felul următor, să nu ne bucurăm că problema nu e rezolvată. E, de fapt, începutul rezolvării.

ȘI SUA are o strategie la Marea Neagră

Ce trebuie să facă România?

Trebuie să fim mai ambițioși și să încercăm să obținem o reală strategie de securitate a UE pe Marea Neagră. Și mai e o chestie care e legată de România. Cu atât mai important va fi ca România să aibă propria gândire, propria strategie pe Marea Neagră. De unde știm noi că ce face UE e totuși corect, dacă noi nu știm exact ce vrem? Nu poți să zici UE „fă tu” și noi să nu facem nimic.

Noi am avut discuția aceasta cu americanii când au adoptat o strategie la Marea Neagră.

Care este strategia mai bună? Cea a UE sau cea americană?

E exact același tip de filozofie. Și aceea era tot așa, o viziune strategică cu câteva precizări importante, cu niște afirmații clare, puternice. Trebuia ca și asta să fie acoperită de o strategie a guvernului american, pe care, sincer, nu știu dacă Donald Trump o s-o mai facă. Nu mai știu nimic de chestia asta.

Ca idee, e de bun simț și noi ar trebui să avem propria strategie pe Marea Neagră. Care e strategia? Care e viziunea românească legată de Marea Neagră? Francezii, de exemplu, au un concept adoptat pentru Marea Neagră, care e public, un fel de doctrină. Noi tot facem eforturi să determinăm UE să adopte o strategie, dar noi nu venim cu a noastră.

Importanța Mării Negre

De ce este așa de importantă Marea Neagră?

Pentru că, în primul rând, pentru noi reprezintă, dacă vreți, legătura cu lumea exterioară. Marea Neagră pentru noi este important să fie o mare liberă. E o istorie lungă a statului român legată de Marea Neagră. Vă dau un aspect. Dacă vă uitați la istoria Mării Negre, ori de câte ori Marea Neagră, de exemplu, era deschisă pentru comerțul internațional, teritoriile astea prosperau. Asta începând de la daci, care au prosperat când au făcut comerțul liber prin coloniile grecești la malul Mării Negre, și până în zilele noastre.

Securitatea și prosperitatea României sunt legate de două chestii: libertatea de comerț de navigație la Marea Neagră/ Marea Neagră să aibă un statut de mare internațională deschisă; Și al doilea, pacea în Marea Neagră. Ori de câte ori a fost pace în Marea Neagră, iarăși, nouă ne-a fost bine. Cum apare războiul în Marea Neagră, cum nouă ne e rău și, din păcate, în ultimii 30 și ceva de ani de la dispariția URSS, noi am avut în Marea Neagră 6 războaie. Nici o altă regiune a lumii în ultimii 30 de ani n-a avut 6 războaie cum am avut noi, în Marea Neagră, 4 ale rușilor și două între armeni și azeri.

Cât de importantă este o strategie la Marea Neagră în economia preocupărilor de securitate ale noului președinte?

Eu cred că ar trebui făcută. În primul rând este o chestiune de igienă, dacă vreți, diplomatică internațională. Nu poți să le ceri altora să vină ei cu strategii pe zona ta, în interesul tău, cât timp tu nu ai una a ta. Adică și ei vor să vadă cum înțelegi tu, să se orienteze, să țină cont de ea. Adică asta spun. Unde e strategia românească pe Marea Neagră? E ca și cum le-am cere altora să aibă grijă de țara noastră fără să ne batem noi capul. Nu merge așa.

Viziunea asta strategică pe care o propune UE legată de Marea Neagră a fost făcută într-o foarte mare măsură la insistențele noastre, e adevărat, ne-au ajutat și alții, și Polonia a cerut și Bulgaria a cerut așa ceva, dar în mare parte la instistențele României a venit.

Credeți că există și posibilitatea să rămână doar pe hârtie această viziune?

Da, da, da. Ține doar de noi să nu se întâmple asta.