Adio paharului cu oțet de mere pentru slăbit. Ştiința respinge așa-zisul „arzător natural de grăsimi”

Studiul care susținea că oțetul de mere băut pe stomacul gol ar avea efecte de slăbire a fost retras de revista științifică unde fusese publicat. Grupul BMJ (British Medical Journal) și-a retras oficial sprijinul pentru cercetarea care sugera că doze mici de oțet de mere consumate zilnic ar putea ajuta persoanele supraponderale sau obeze să piardă în greutate.

Știința respinge efectele oțetului de mere asupra slăbirii: studiul. retras de BMJ Foto Shutterstock

Micul studiu clinic fusese publicat în martie 2024, în revista BMJ Nutrition, Prevention & Health, iar rezultatele lui au fost intens preluate de mass-media. Concluziile au stârnit mult interes la momentul respectiv și continuă să fie citate frecvent, în ciuda problemelor semnalate ulterior.

În acest articol, cititorii vor afla de ce studiul a fost retras, ce erori și nereguli au fost identificate în date și metodologie, cum a reacționat BMJ și ce lecții importante aduce acest caz pentru cercetarea nutrițională și pentru interpretarea corectă a rezultatelor științifice

Studiu retras de BMJ din cauza erorilor și neregulilor în date

Retractarea a fost decisă după ce au apărut numeroase semne de întrebare privind calitatea cercetării: modul de analiză statistică a datelor, valori improbabile din punct de vedere științific, lipsa de încredere în datele brute, descriere insuficientă a metodelor folosite, dar și nerespectarea obligației de a înregistra studiul în avans — o cerință obligatorie conform politicii editoriale a BMJ Group.

De altfel, folosirea oțetului de mere rămâne utilă mai degrabă în bucătărie, de exemplu la asezonarea salatelor, unde poate contribui la eliminarea unor bacterii.

Motivul retragerii studiului: probleme de metodologie și date neconcludente

Semnalele de alarmă au apărut inițial sub forma unor scrisori adresate redacției, iar cazul a fost analizat de departamentul de integritate al BMJ. Ulterior, studiul a fost evaluat de specialiști în statistică, care au încercat să reproducă rezultatele și să verifice autenticitatea datelor furnizate de autori. Rezultatul: replicarea nu a fost posibilă, au fost descoperite multiple erori de analiză, precum și nereguli în seturile de date.

Raportul final, anexat notificării de retragere, concluzionează că informațiile obținute de la fiecare participant ar necesita o analiză independentă mult mai riguroasă.

„Rezultatele studiului nu sunt de încredere și nu ar trebui să fie citate sau utilizate în viitoare rapoarte”, afirmă Helen Macdonald, editor de Etică a Publicațiilor și Integritate a Conținutului la BMJ Group. Autorii studiului susțin că erorile identificate nu au fost comise cu rea-credință și susțin retragerea studiului.

BMJ explică retragerea studiului: decizii complexe și importanța transparenței în cercetarea nutrițională

„Această retragere reflectă abordarea noastră proactivă în investigarea îngrijorărilor legate de conținutul publicat. Vom acționa atunci când este necesar, pentru a menține transparența și pentru a corecta înregistrările științifice. Gestionăm plângerile cât mai rapid posibil, dar este esențial ca protocolul stabilit să fie respectat”, adaugă reprezentanta BMJ.

„Investigațiile sunt, de regulă, complexe. Aceasta, de exemplu, a implicat o analiză detaliată a datelor și corespondența cu cercetători, instituții și alți experți. Prin urmare, luarea unei decizii ferme, corecte și definitive poate dura mai multe luni”, conchide.

Contextul și dificultățile cercetării nutriționale

Referindu-se la decizia de a publica studiul în ciuda lipsei înregistrării oficiale a testului clinic, profesorul Martin Kohlmeier, redactor-șef al BMJ Nutrition Prevention & Health, adaugă: „Privind retrospectiv, a fost o decizie greșită”.

Totuși, spune el: „Autorii provin dintr-un mediu științific puțin reprezentat în cercetarea nutrițională, iar revista urmărește să prioritizeze dovezile de înaltă calitate, care provin, în general, din studii clinice. Acestea sunt relativ rare în cercetarea nutrițională, deoarece pot fi dificil de realizat din cauza numărului mare de participanți și a timpului necesar pentru obținerea unor rezultate semnificative”.

Lecții din retragerea studiului: importanța rigurozității și transparenței în cercetarea nutrițională

Concluzia acestui caz subliniază cât de importantă este rigurozitatea metodologică și transparența în cercetarea științifică. Chiar și studii mici, cu rezultate aparent promițătoare, trebuie verificate riguros înainte de a fi promovate sau citate în rapoarte ulterioare. Retragerea studiului despre oțetul de mere nu înseamnă că întreaga cercetare nutrițională este compromisă, ci evidențiază necesitatea unor proceduri clare, replicabile și respectarea strictă a protocoalelor științifice. Pentru cititori, concluzia este clară: informațiile despre diete și „soluții rapide” trebuie interpretate cu precauție și bazate pe dovezi solide, nu pe studii cu probleme metodologice.