„Autonomia strategică a Europei nu e divorț de SUA”. Ce alege România între UE și America. Analiza unui expert român de la Cambridge

România ezită aparent să aleagă între UE și SUA, iar președintele Nicușor Dan susține că se analizează oferta americană de a face parte din Consiliul de Pace. Cercetător la Universitatea Cambridge, Andra Martinescu explică, pentru „Adevărul”, ce soluții ar mai avea România.

Nicușor Dan și Emmanuel Macron. FOTO: Presidency

Relația transatlantică suferă serios, iar Europa și Statele Unite ale Americii nu mai reușesc să găsească un numitor comun. O dovadă este și atmosfera încordată de la reunirea informală a liderilor
celor 27 de state membre ale Uniunii Europene, la summitul Consiliului European
de joi, 22 ianuarie, de la Bruxelles. În ciuda faptului că Donald Trump a dat înapoi în ce privește Groenlanda și a renunțat și la tarifele cu care amenința Europa, tensiunea rămâne la cote maxime.

Chiar și așa, România încearcă să evite un
răspuns tranșant în ce privește o alegere între Statele Unite și Uniunea
Europeană, deși există semnale că o decizie ar fi fost luată. Președintele Nicușor Dan a
evitat să fie prezent în aceste zile la Davos, unde Donald Trump și lideri din
mai multe state au pus bazele Consiliului de Pace. Șeful statului român s-a aflat în
schimb la Bruxelles, la întrunirea Consiliului European, unde
s-au luat o serie de decizii cu privire la problemele ce țin de Ucraina,
Groenlanda și de relațiile cu SUA.

„O să discutăm după mai în
detaliu toate lucrurile astea. Vă dați seama că nu e vorba de o chestiune
simplă, e vorba de o cartă care angajează statul român într-o chestiune
internațională și trebuie să fie făcută o analiză a raportului dintre drepturile
și obligațiile care ar rezulta din această cartă cu toate celelalte carte,
Carta ONU, de exemplu, la care România este parte. Cam asta e”, a fost
răspunsul diplomat dat de Nicușor Dan jurnaliștilor care l-au întrebat de
alegerea României.

Cercetător la Universitatea
Cambridge și Senior Research Fellow la think-tankul britanic The Foreign Policy
Center, Andra Martinescu derulează proiecte și pe iGov.ro, platformă civică pentru transparență guvernamentală și responsabilizare democratică în România. Andra Martinescu analizează, pentru „Adevărul”, situația actuală, după
ce Europa și SUA au ajuns într-un punct în care, deși nu par dispuse să divorțeze oficial, au tot mai mari probleme să mențină relația.

Nu e divorț SUA – UE, e „autonomie strategică” europeană

Mulți analiști insistă că Europa se pregătește să facă un pas decisiv spre divorțul de Statele Unite ale Americii, însă românca nu este de acord. Autonomia strategică invocată de președintele Franței, Emmanuel Macron, nu înseamnă că Statele Unite ale Americii și Uniunea Europeană vor „divorța”, este de părere Andra Martinescu.

„Autonomia strategică nu este
un divorț. Nu văd un război rece între Statele Unite și Uniunea Europeană”,
este prima observație a Andrei Martinescu. „Europa a fost azi chemată în
ajutor. A fost chemată de Ucraina și de Groenlada”, este viziunea româncei, asta și după surprinzătoarele critici adresate europenilor, la Davos, de președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski.

Pentru România, situația este
cel puțin delicată. Războiul din Ucraina este aproape, iar riscurile nu sunt
deloc neglijabile.

„Războiul este în proximitatea
noastră și, în consecință, trebuie să fim la fel de pregătiți cum sunt aliații
noștri. Adică, noi trebuie să fim pegătiți chiar mai mult decât alte state
europene din vest, noi suntem periculos de aproape de război”, spune Andra
Martinescu.

În condițiile date, România
trebuie să strângă și mai mult relațiile cu aliații europeni și să se asigure
că are cea mai bună relație cu puterile europene, Franța și Marea Britanie, dar
fără a tăia punțile de legătură cu Statele Unite ale Americii, consideră Andra
Martinescu. Vestea proastă este că România nu performează în acest moment în
relațiile internaționale. Cercetătoarea româncă de la Universitatea Cambridge vrea o politică mai proactivă din partea țării noastre.

Ce soluții mai are România

„Cu siguranță va trebui să fim
mai proactivi și să citim semnalele partenerilor noștri. Dar pentru asta
trebuie o gândire strategică, un spațiu intelectual unde să se pună astfel de
întrebări. Să existe un schimb de idei la care să fie baza deciziilor politice
și strategice. Mie mi se pare că încă ne aflăm într-o gândire foarte osificată,
foarte rigidă, care nu ne permite nici măcar să ne asumăm un rol la nivel
regional”, explică Andra Martinescu.

În ce privește relațiile cu
partenerul transatlantic, România nu are de ce să renunțe la ele.  Andra Martinescu crede că Bucureștiul trebuie să facă tot posibilul ca aceste relații cu Statele Unite să rămână bune, dar fără a influența negativ relația cu partenerii europeni.

„Problema noastră este că nu
avem consistență în politica externă. Nu știm să citim partenerii europeni, nu
putem să citim chiar și mesajele care vin din partea Statelor Unite. Nu zice
nimeni că acum trebuie să ne dezicem de parteneriatul strategic. Nu. Administrația
Trump nu trebuie confundată cu America. Dar trebuie să vedem și care sunt
mișcările la nivelul continentului european. Și să realizăm că aparținem
acestui spațiu și că avem aliați europeni. Nu putem să fim noi ca Ungaria și ca
celelalte state europene care sunt un fel de cal troian în inima Uniunii
Europene”, adaugă experta.

Andra Martinescus-a referit și la tensiunile tot mai mari dintre Uniunea Europeană și Statele Unite ale
Americii. Românca spune că administrația Trump tratează cu ostilitate Europa și
nu dă prea multe opțiuni Bruxelles-ului, obligându-i pe europeni să riposteze.

„Administrația Trump s-a
poziționat extrem de clar, există suficiente documente, declarații, fapte, care
arată o poziționare extrem de clară împotriva Europei. Or, locul nostru este în
Europa”, arată Andra Martinescu.

România ar trebui să urmeze
exemplul Poloniei și a statelor baltice, crede Andra Martinescu.

„Polonezii și balticii
reacționează corect. S-a observat după din 2014, când vârful de lance au fost
țările baltice și Polonia, atunci când s-au creat grupurile de reacție rapidă
și au dus un lobby intensiv în forurile internaționale pentru a se realiza pericolul
rusesc. Ei au fost consistenți de asta, de pericolul rusesc, și nu au schimbat
traiectoria în funcție de oportunismul politic sau de alte detalii ce se iveau
în anumite momente. Or, ca să ai cedibilitate în fața partenerilor, trebuie să
ai o postură consistentă fie și la nivel declarativ. Pentru a demonstra că ești
un aliat serios, trebuie să arăți că nu ești doar un beneficiar al umbrelei de
securitate, ci ești și contributor. Asta nu se înțelege, asta nu înțelege
România”, punctează Andra Martinescu.

Unde a greșit președintele Nicușor Dan

În opinia sa, președintele
Nicușor Dan a făcut o greșeală că nu a fost prezent în primele zile ale
Forumului de la Davos, alături de șefi importanți de stat precum Emmanuel
Macron și alți lideri importanți europeni.

„Trebuie să realizăm că
dinamica este mult mai volatilă, timpul nu este de partea noastră și,
indiferent ce se întâmplă, trebuie să reacționăm. M-a frapat absența
președintelui de la Forumul de Davos. Balticii au fost, polonezii au fost, au
fost și alți lideri importanți. Eu sunt de părere că ar fi
trebuit să se ducă pentru că politica externă depinde de președinte.
Președintele, prin Constituție, are prerogative de politică externă. Erau
importante și discuțiile informale cu ceilalți lideri. Sigur că am fost
reprezentați acolo de doamna Țoiu, dar trebuia să fie și președintele. Dacă era
prezent acolo, președintele ar fi transmis o imagine consistentă. Și trebuia să
transmitem toți europenii un mesaj unitar. Inclusiv administrația prezidențială
trebuie să sprijine efortul diplomatic, efortul de politică externă și într-o
direcție strategică”, mai spune românca.

Andra Martinescu a vorbit și despre
realizările României în ultimii ani, printre nenumăratele nereușite.

„Sunt multe de criticat, dar
sunt și lucruri bune. Domnul Iohannis a reușit o relație bună cu Germania și a
fost un punct de ancoră la începutul primului mandat. Iar președintele Dan a
reușit să creeze o relație foarte bună cu Franța”, încheie ceva mai optimist Andra Martinescu.