Boala infecțioasă gravă, cu mortalitate ridicată dacă nu este tratată rapid și corect. Sporii care o cauzează pot supraviețui ani de zile

O boală care, netratată la timp și corect, poate avea urmări fatale, poate fi prevenită prin vaccinare. Pentru copii vaccinul este asigurat gratuit în schema națională, dar și adulții ar trebui să repete vaccinarea la fiecare 10 ani. Trecerea prin boală nu asigură imunitatea.

Rănile nu pot fi considerate banale când există riscul de contaminare cu spori FOTo. Shutterstock

Tetanosul este o boală infecțioasă acută foarte gravă. Apare relativ rar, iar în cazul unei potențiale infectări există soluții terapeutice dacă se intervine la timp și corect. În caz contrar, rata de mortalitate este ridicată. În acest an, până la sfârșitul lunii iulie, au fost raportate trei cazuri de tetanos (unul la categoria de vârstă 1- 4 ani și două la categoria de vârstă 10-14 ani) și, din fericire, niciun deces. În ultimii 10 ani, în România s-au înregistrat 64 de cazuri de tetanos, dintre care 12 au fost înregistrate doar anul trecut. Trei persoane diagnosticate cu tetanos în acest interval de timp au decedat, arată datele Institutului Național de Sănătate Publică.

De unde vine pericolul

„Tetanusul este o afecțiune severă, cu risc potențial de deces, cauzată de bacteria Clostridium tetani. Această bacterie se găsește în mod obișnuit în sol, ceea ce înseamnă că persoanele nevaccinate care desfășoară activități în aer liber, precum munca agricolă sau grădinăritul, prezintă un risc crescut de expunere. Bacteria pătrunde în organism prin leziuni ale pielii și produce o neurotoxină responsabilă pentru manifestările caracteristice, precum contracții musculare dureroase și crampe”, arată INSP, într-un material de informare postat pe site-ul propriu.

Riscul de contaminare cu Clostridium tetani este mare în caz de: răni adânci, cu margini neregulate; plăgi sau înțepături mușcate; ulcere varicoase cronice infectate; fracturi deschise; arsuri de gradul II și III; răni care conțin corpi străini sau prezintă țesuturi devitalizate.

Acest risc poate fi anulat prin vaccinare, singura metodă care asigură imunitatea, însă nu pentru toată viața, astfel că în cazul adulților se recomandă rapel la fiecare 10 ani.

Calendarul Național de Vaccinare prevede vaccinarea copiilor la 2 luni, 4 luni, 11 luni, 5-6 ani și, respectiv 14 ani, în timp ce pentru adulți se recomandă administrarea unei doze de rapel la fiecare 10 ani. Vaccinul este disponibil în regim de compensare 100%, informează INSP.

Ce faci dacă ești nevaccinat

Dacă în schimb nu te-ai vaccinat și te confrunți cu o leziune cu potențial tetanigen, gestul imediat pe care trebuie să-l faci este să cureți plaga cu apă și săpun, după care să soliciți ajutor medical.

Trebuie să știi că tetanosul nu se transmite de la o persoană la alta. De asemenea important de știut este faptul că foarte multe cazuri de tetanos raportate sunt asociate cu nașterea la nou-născuți și mame insuficient vaccinate, conform Organizației Mondiale a Sănătății. În 2018, aproximativ 25.000 de nou-născuți au murit din cauza tetanosului neonatal, o reducere de 97% față de 1988, în mare parte datorită intensificării imunizării, arată sursa citată.

Sporii bacteriei Clostridium tetani se găsesc peste tot în mediu, în special în sol, cenușă, tractul intestinal/fecalele animalelor și oamenilor, precum și pe suprafețele pielii și unelte ruginite, cum ar fi cuie, ace, sârmă ghimpată etc. Fiind foarte rezistenți la căldură și la majoritatea antisepticelor, sporii pot supraviețui ani de zile.

„Oricine se poate îmbolnăvi de tetanos, dar boala este deosebit de frecventă și gravă la nou-născuții și femeile însărcinate care nu au fost suficient imunizate cu vaccinuri care conțin anatoxină tetanică. Tetanosul în timpul sarcinii sau în primele 6 săptămâni de la sfârșitul sarcinii se numește tetanos matern, iar tetanosul în primele 28 de zile de viață se numește tetanos neonatal”, se arată pe site-ul OMS.

Riscul este ridicat în țările cu rate mici de vaccinare și în care femeilor nu li se asigură condiții adecvate la naștere (se folosesc instrumente nesterile pentru a tăia cordonul ombilical sau se folosește material contaminat pentru a acoperi bontul ombilical etc.).

Când apar simptomele

Perioada de incubație a tetanosului variază între 3 și 21 de zile după infecție. Majoritatea cazurilor apar în decurs de 14 zile. Cu cât incubația apare mai târziu, cu atât riscul este mai mic.

Iată simptomele care pot să apară în caz de tetanos: crampe la nivelul maxilarului sau incapacitatea de a deschide gura; spasme musculare adesea în spate, abdomen și extremități; spasme musculare dureroase bruște, adesea declanșate de zgomote bruște; probleme la înghițire; convulsii; durere de cap; febră și transpirații; modificări ale tensiunii arteriale sau accelerarea ritmului cardiac. La nou-născuți simptomele includ spasme musculare, care sunt adesea precedate de incapacitatea nou-născutului de a suge și de plâns excesiv.

Tetanosul nu necesită conformare în laborator, putând fi diagnosticat pe baza semnelor clinice.

De reținut că tetanosul este o urgență medicală. Necesită îngrijire în spital, tratament imediat cu un medicament numit imunoglobulină tetanică umană (TIG), îngrijirea agresivă a rănilor, medicamente pentru controlul spasmelor musculare, antibiotice, vaccinarea antitetanos.

Persoanele care se vindecă după tetanos nu au imunitate naturală și se pot infecta din nou, prin urmare trebuie imunizate, arată specialiștii în sănătate publică.

La nivel global, mortalitatea se situează la 10-20% în țările cu acces la terapie intensivă și de peste 50% în zonele fără acces rapid la tratament. Fără îngrijire medicală adecvată, mortalitatea poate ajunge la 70-100% la nou-născuți.

Recuperarea după boală este lentă, se produce în săptămâni și chiar luni, iar tratarea bolii acute se face în Terapie Intensivă.