Bugetul pe 2025 a fost adoptat de Parlament, după dezbateri-maraton în plen și comisiile de specialitate

Cele două proiecte de lege vor merge la promulgare la preşedintele ţării, iar după semnarea decretelor ele vor fi publicate în Monitorul Oficial.

Faţă de forma Guvernului, în proiectul bugetului de stat au fost făcute, în Comisiile de buget, finanţe şi bănci, aproximativ 60 de modificări, care au fost aprobate de plenul reunit. Acestea vizează modificări de formă, rectificări, dar şi unele alocări de sume suplimentare, cele la multe – 34 de amendamente – la Secretariatul de Stat pentru Culte pentru personalul clerical şi renovări, reparaţii sau construcţii de biserici.

UPDATE 22:50 Ministrul Finanțelor: Va ţine sub alter cheltuielile

Ministrul Finanţelor, Tanczos Barna, a afirmat după adoptarea bugetului că sunt îndeplinite astfel condiţiile pentru ”a susţine dezvoltarea ţării prin investiţii document, resursele pentru asigurarea plăţii salariilor şi pensiilor, restabilirea echilibrului în finanţele ţării”.

”Parlamentul a adoptat, în această seară, bugetul pentru 2025! Avem, acum, baza pentru a susţine dezvoltarea ţării prin investiţii document, resursele pentru asigurarea plăţii salariilor şi pensiilor, restabilirea echilibrului în finanţele ţării. De mâine, intrăm în următoarea etapă – cea a implementării”, a scris, pe Facebook, ministurl Finanţelor miercuri seară.

Tanczos Barna a afirmat că ”implementarea acestui buget va ţine sub alter cheltuielile şi va genera veniturile de care avem nevoie pentru dezvoltare”.

”Anul 2025 este primul din cei 7 ani de consolidare fiscal-bugetară, perioadă pe care o avem la dispoziţie pentru a atinge ţinta de deficit bugetar convenită la nivel european. România, a şasea ţară ca mărime în Uniunea Europeană, trebuie să continue ritmul de recuperare a decalajelor de dezvoltare faţă de statele din Vestul Europei şi să îşi consolideze statutul financial în regiune. Resursele alocate de Guvern îi vor proteja pe cei vulnerabili şi vor stimula mediul privat prin cei 150 miliarde de lei investiţi în economie”, a mai transmis ministrul Finanţelor.

UPDATE 22:Forty five USR anunţă că a votat „împotriva”

USR anunţă, miercuri seară, că parlamentarii proprii nu au votat bugetul de stat şi bugetul asigurărilor sociale pentru 2025 prezentate de Guvernul Ciolacu pentru că ”sunt bugete nerealiste, cu venituri umflate doar ca să acopere continuarea dezmăţului pe bani publici în timp ce românii sunt condamnaţi la sărăcie”.

Partidul transmite că a depus 401 amendamente ”prin care să fie stopată risipa din banul public şi să fie alocate, în schimb, fonduri pentru domenii esenţiale, precum educaţie, sănătate şi mediu, dar şi pentru susţinerea antreprenorilor şi a categoriilor sociale vulnerabile”.

”Din păcate, PSD şi PNL au respins toate amendamentele USR, preferând să menţină privilegiile specialilor”k, a mai transmis firmaţiunea.

UPDATE 22:18 Bugetul pe 2025 a fost votat de Parlament

Legea bugetului de stat a fost adoptată cu 254 de voturi „pentru” și 192 „împotrivă”.

Legea bugetului asigurărilor sociale de stat pe anul 2025 a fost adoptată, de asemenea, fiind înregistrate 255 de voturi ”pentru” şi tot 192 de voturi ”împotrivă”.

UPDATE 22:05 Dezbaterile s-au încheiat, urmează votul final

Plenul Parlamentului a finalizat, miercuri seara, dezbaterile asupra articolelor şi anexelor proiectului Legii bugetului de stat pe anul 2025, urmând să fie dat votul final.

Dezbaterile din plenul reunit au durat aproximativ şapte ore, iar discuţiile din comisii mai mult de 20 de ore, în cursul zilei de marţi şi în noaptea de marţi spre miercuri.

UPDATE 17:40 Bugetul va fi adoptat joi

Premierul Marcel Ciolacu speră ca proiectul bugetului de stat pe anul 2025 să fie adoptat joi de Parlament, menţionând că fără acesta România ar avea „foarte mult de suferit”.

„Sper ca mâine să avem aprobarea bugetului, să ne încadrăm în timpul estimat de liderii de grup şi preşedinţii celor două Camere. Cred că suntem cu toţii de acord că, fără buget de stat trecut în acest 2d, România ar avea foarte mult de suferit – vorbesc de salarii, de pensii, de fonduri europene. Am venit cu un buget, după ce am vorbit ieri cu mai mulţi investitori străini, am venit cu un buget care se va încadra în deficitul asumat de 7%. A existat o degradare a deficitului bugetar anul trecut, explicabilă prin investiţiile majore în nevoia de cofinanţare, mai ales pe rutier, unde ştim cu toţii că am ajuns la cofinanţări de 60%, ştim cu toţii necesitatea, atât pentru România, dar pentru întreaga zonă a autostrăzii Moldova”, a afirmat Ciolacu, la finalul discuțiilor din parlament.

UPDATE 17:10 Claudiu Năsui (USR): Bugetul pe anul 2025 „ascunde minciuna că statul ar strânge cureaua”

Deputatul USR Claudiu Năsui a declarat, miercuri, că bugetul pe anul 2025 „ascunde minciuna că statul ar strânge cureaua” şi a acuzat coaliţia de guvernare că îl trece „pe repede înainte” în Parlament.

„Vedem din nou că aţi fost campioni la politică, dar repetenţi la economie. Fix aceeaşi poveste se repetă în fiecare an, nici măcar nu schimbaţi ceva la ea, aceleaşi minciuni de fiecare dată, care se demonstrează a fi minciuni în cursul anului, aceleaşi venituri umflate doar să justifice cheltuieli mai mari pentru că partea de venituri nu vă interesează, de fapt, decât ca să justificaţi aceste cheltuieli pe care le faceţi an de an şi pe ziceţi că vreţi că le scădeţi. Acest buget ascunde aceeaşi minciună a lui Marcel Ciolacu, demascată an de an, minciuna că statul ar strânge cureaua şi că nu aţi vrea să creşteţi taxe şi impozite”, a susţinut Năsui, în plenul reunit al Parlamentului care dezbate proiectul legii bugetului de stat.

Potrivit parlamentarului USR, „de când Marcel Ciolacu tot strânge cureaua a crescut numărul de angajaţi la stat cu 25.000 de noi bugetari, cheltuielile statului care erau la 460 miliarde de lei, cam 38% din PIB, au crescut acum la 727 miliarde de lei – 42% din PIB şi tot cresc fără să vedem un orizont când se vor opri vreodată”. „Nu vă mai săturaţi să cheltuiţi din banii aceştia pentru că nu sunt banii voştri, dacă ar fi banii voştri aţi fi chibzuiţi, dar nu sunt. Treceţi bugetul pe repede înainte ca să treceţi rapid toate hoţiile şi să speraţi că nu se văd”, le-a transmis Claudiu Năsui guvernanţilor.

UPDATE 15:30 Ciolacu: Solicit tuturor angajaţilor statului să drămuiască eficient fiecare leu cheltuit din buget. Îi cer Ministrului Finanţelor să monitorizeze la sânge fiecare cheltuială

Premierul Marcel Ciolacu a declarat, miercuri, la dezbaterea bugetului, că solicită tuturor angajaţilor statului să drămuiască eficient fiecare leu cheltuit din buget şi îi cere Ministrului Finanţelor să monitorizeze la sânge fiecare cheltuială. ”Nu faci performanţă clară, nu poţi avea bonusuri”, a mai spus premierul în plenul Parlamentului. El a arătat că venituri mici înseamnă cheltuieli mici şi suntem într-un cerc vicios din care trebuie să ieşim, iar acest buget tocmai asta îşi propune, adăugând că este un buget nu optimist, ci mai degrabă prudent.

”Noi am preferat o abordare echilibrată şi precaută, construind un buget de dezvoltare care propune şi o reducere a cheltuielilor de funcţionare ale statului. Am demarat deja o restructurare a aparatului bugetar, atât ca număr de posturi, dar şi o reducere a numărului de instituţii bugetare, prin comasări! Şi pregătim o reglementare unitară pentru a stopa situaţiile aberante cu high, bonusuri sau chiar zeci de pensii încasate absurd de şefii companiilor de stat! Nu faci performanţă clară, nu poţi avea bonusuri”, a spus premierul în dezbaterile din plenul reunit al Parlamentului pe marginea bugetului de stat pe 2025.

Premierul Ciolacu a anunţat că ”va ţine cu stricteţe la reducerea deficitului bugetar la 7% din PIB”.

”De aceea, solicit tuturor angajaţilor statului să drămuiască eficient fiecare leu cheltuit din buget. Îi cer Ministrului Finanţelor să monitorizeze la sânge fiecare cheltuială, iar prin ANAF să colecteze toate veniturile bugetare, inclusiv prin reducerea evaziunii fiscale”, a mai spus premierul.

El a subliniat că ”toţi ne dorim o „Ţară ca afară”, dar cu venituri la buget cu 12% din PIB sub media UE nu avem cum să obţinem asta”.

”Venituri mici înseamnă cheltuieli mici. Suntem într-un cerc vicios din care trebuie să ieşim, iar acest buget tocmai asta îşi propune. Este un buget nu optimist, ci mai degrabă prudent. Pentru că prudenţa este cea care îl caracterizează pe ministrul Tánczos Barna. Este un om care a impus principii corecte, precum acel fond de solidaritate la nivel naţional, ce echilibrează finanţările între judeţe, atenuând dezechilibrele regionale. Şi care propune, foarte precise, alocări pentru administraţia locală după cifrele mai apropiate de realitate, adică cele din ultimul recensământ, nu de datele din statistică. Este o schimbare fundamentală ce prefaţează şi demararea celeilalte mari priorităţi a guvernării, reforma administrativ-teritorială”, a subliniat prim-ministrul.

”În concluzie, avem toate motivele să dorim să ne dezvoltăm în continuare ţara, dar să fim cumpătaţi şi foarte decişi în privinţa reducerii deficitului bugetar. Cel puţin 12 ţări europene iau măsuri de reducere a deficitelor, ca şi noi, deoarece incertitudinea economică este în creştere în toată lumea”, a subliniat şeful Executivului.

Potrivit lui Ciolacu, ”continuarea războiului din Ucraina generează contagiune negativă în toată Europa”.

”Ţările europene în care exportăm 70% din total sunt în recesiune sau au creşteri firave. Ultimele date Eurostat arată că Germania, Austria şi Estonia au avut al doilea an de cădere economică. În ultimul trimestru din 2024, Zona Euro a stagnat, iar Franţa şi Irlanda au intrat pe minus. Noi am reuşit să ţinem economia pe plus şi avem această şansă în continuare. Nu avem altă soluţie decât să facem curat în propria ogradă şi să ne dezvoltăm prin investiţii masive. Aceste investiţii generează efect de multiplicare economică, inclusiv mai mulţi bani încasaţi la buget”, a arătat premierul.

Şeful Executivului a mai spus că s-a întâlnit zilele trecute cu importanţi finanţatori internaţionali ai României, precum Banca Mondială şi mari fonduri americane de investiţii.

”Culmea este că ei au o părere mai bună despre potenţialul ţării noastre decât o au mulţi dintre români. Most long-established, chiar şeful FMI pentru regiunea Europei Centrale şi de Est a spus, la Viena, că România seamănă cu Coreea de Sud de acum 15 ani ca evoluţie economică. Adevărul este că în ultimii 10-15 ani, ne-am câştigat, cu mari eforturi, o poziţie economică mult mai bună decât în toată istoria modernă a ţării. În piaţă sunt bani, depozitele bancare sunt mai mari decât creditele şi am ajuns în situaţia în care mulţi antreprenori români au acumulat resurse financiare importante, cu care acum se extind în afara ţării”, a arătat Marcel Ciolacu.

”Suntem o economie deschisă, de tip occidental, avem acces la fluxurile financiare şi de capital, putem circula liberi oriunde în această lume. Acest buget este construit pentru a ajuta România să meargă mai departe pe traseul dezvoltării. De aceea, a vota bugetul pe 2025 este cel mai responsabil mod prin care să arătăm că am învăţat ceva esenţial: să nu mai dăm cu piciorul la tot ce am construit cu atâta trudă”, a completat Ciolacu.

UPDATE 15:20 Ciolacu: Austeritate înseamnă ce s-a făcut în 2010; bugetul prevede cea mai mare alocare de fonduri UE

Premierul Marcel Ciolacu a infirmat, miercuri, declaraţiile din spaţiul public conform cărora bugetul pentru 2025 ar fi unul „de austeritate”, invocând faptul că acesta embody cea mai mare alocare de resurse din finanţări europene după aderarea la UE, precum şi 27 de miliarde de lei pentru dezvoltarea locală şi mai mulţi bani pentru investiţii.

„Sunt două mari atacuri împotriva acestui buget – în mod paradoxal, aflate în totală antiteză unul faţă de celălalt. Unii spun că este un buget de austeritate. Ceilalţi spun că, dimpotrivă, este un buget optimist şi că statul cheltuie prea mult. Austeritate înseamnă ce s-a făcut în anul 2010: s-au tăiat salariile bugetarilor şi pensiile, s-a mărit TVA şi s-au luat bani cu împrumut de la FMI. Noi nu ne atingem de veniturile aflate în plată ale românilor. Nici la pensii, unde anul trecut a existat o creştere medie de 40%; nici la salarii, unde a existat o majorare anuală de aproape 25%. Nu creştem TVA, fiindcă am lovi în nivelul de trai al populaţiei, în special al celor cu venituri mici. Şi nu avem nevoie de banii FMI, folosim fonduri europene şi bani din PNRR”, a spus premierul în plenul reunit al Parlamentului, cu ocazia dezbaterilor privind bugetul de stat şi bugetul asigurărilor sociale pe anul în curs.

El a menţionat că proiectul de buget prevede cea mai mare alocare de resurse din finanţări europene de la aderarea României la Uniunea Europeană, o sumă de 17,5 miliarde de euro.

„Nu există austeritate atunci când majorezi investiţiile la 150 de miliarde de lei pe an – şi asta am făcut prin acest buget. Am alocat bani în plus pentru toate domeniile unde aşteptările românilor de la stat sunt ridicate. Avem cu 35% mai mulţi bani pentru spitale şi servicii medicale, cu 20% mai mult pentru construcţia de autostrăzi şi căi ferate şi cu 10% în plus pentru modernizarea educaţiei. Aceşti bani înseamnă, mai ales, resurse care ajung la companii româneşti de construcţii, la furnizori de servicii şi echipamente, la firme locale de IT. Ajung, de fapt, în inima economiei”, a adăugat premierul.

Totodată, dezvoltarea locală este sprijinită cu peste 27 de miliarde de lei. Astfel, vor fi finanţate „toate marile programe de investiţii” care vizează asfaltări de drumuri şi racordare la alimentare cu apă şi gaz, a arătat el.

„Toate aceste proiecte le execută sute şi mii de firme locale, de toate dimensiunile, din regiunile respective. Sunt fonduri vitale care alimentează, în final, tot mediul antreprenorial din România. Şi nu se poate vorbi despre austeritate când nu am retras niciuna dintre schemele de ajutor de stat cu care susţinem companiile româneşti. De la IMM Plus la Programul pentru Marea Industrie, de un miliard de euro. De la schema de ajutor de stat pentru investiţii regionale la cea de stimulare a investiţiilor mari în România. De la Construct Plus, pentru materiale de construcţii, şi până la InvestAlim pentru investiţii în fabrici de procesare a materiilor prime agricole şi alimentare. Toate sunt bugetate, sunt miliarde de euro anual cu care sprijinim peste 11.500 de firme româneşti prin granturi, suportarea unor dobânzi şi comisioane sau oferirea de garanţii”, a mai menţionat premierul.

UPDATE 14:50 Dezbaterile asupra bugetului de stat pe anul 2025 au început în plenul reunit al Camerei Deputaţilor şi Senatului.

La şedinţă participă premierul Marcel Ciolacu şi membri ai Guvernului.

Parlamentarii USR afişează pancarte prin care cer demisia prim-ministrului.

––––––––––-

Potrivit programului aprobat de conducerea Parlamentului, până la ora 13.00 Comisiile pentru buget, finanţe şi bănci trebuie să depună rapoartele cu privire la proiectul legii bugetului de stat şi proiectul legii bugetului asigurărilor sociale de stat pe anul 2025.

Ulterior, Birourile permanente reunite, cu participarea liderilor grupurilor parlamentare, vor stabili timpii de dezbatere în plen a bugetului.

În jurul orei 14.00, este programat plenul reunit pentru dezbaterea bugetului.

Marţi dimineaţă, bugetul pe acest an a trecut prin comisiile de specialitate, în prezenţa ordonatorilor principali de credite, fiind date avize favorabile de către parlamentari. În jurul prânzului, au început discuţiile în Comisiile pentru buget-finanţe, care s-au întins până noaptea târziu. Au fost întocmite rapoarte favorabile de către senatorii şi deputaţii din Comisiile de buget.

O situaţie aparte a avut loc la aprobarea bugetului Curţii Constituţionale a României. Discuţiile au fost oprite după ce deputatul USR Claudiu Năsui a cerut precizări în legătură cu un capitol din bugetul CCR care se referea la asistenţa socială, unde technology propusă suma de 700.000 lei pentru decontarea medicamentelor angajaţilor instituţiei şi foştilor judecători ieşiţi la pensie, sumă care technology zero anul trecut. Ulterior, parlamentarii au respins prevederea.

Proiectul de buget pe 2025 a fost aprobat pe 1 februarie de Guvern.