Bugetul pe 2025 construit pe „wishful thinking”

Premierul Ciolacu prezintă cu emfază bugetul pe 2025,
cum a făcut şi cu celelalte bugete, de am ajuns unde suntem azi.

Specialiştii spun cu totul altceva, dar premierul
Ciolacu, covrigar la origini, crede că doar el ştie economie, după meditaţiile
pe care i le-a dat Cristian Socol.

Marcel Ciolacu la ședința de guvern FOTO INUAM PHOTOS/ Octav Ganea

Creşterea economică

Bugetul se bazează pe o creştere economică de 2,5%,
când în 2024 a fost de 1%. Nori negri se profilează în economia mondială. Nu se
ştie ce efecte va avea războiul comercial pornit de Donald Trump, care de la 1
februarie a crescut taxele vamale pentru Mexic, Canada şi China. Urmează cele
pentru Europa,  ”UE este foarte rea
pentru noi”. Este o ”mică China”, europenii sunt ”mari agresori”, spune
Trump.

În aceste condiţii nu se poate ca economia României
să nu fie grav afectată, dar bugetul Ciolacu prevede o creştere economică de
2,5%!

Economia Germaniei dă şi ea semne de stagnare, iar
viitoarele alegeri ar putea aduce extrema dreaptă, AfD, cu putere mare de
decizie în parlamentul german. Ce se va întâmpla atunci cu relaţiile comerciale
româno-germane?

Ce turnură va lua războiul Ucraina-Rusia, când nu
este încă limpede ce atitudine va adopta Trump faţă de acest război? Va ajunge
Rusia până la gurile Dunării, apoi să ocupe Republica Moldova? Cum va afecta
acest posibil deznodământ economia României?

Toate aceste posibile evoluţii de viitor trebuiau
avute în vedere la construcţia bugetului pe 2025, iar veniturile echilibrate pe
o creştere economică modestă, de 1%. Ce vor spune agenţiile de rating şi
investitorii, vom vedea. Probabil „vise taică, vise”.

Fonduri europene prevăzute în buget, 4,6% din
PIB

Este o prevedere aiuristică, când în 2024 n-am
încasat nimic din PNRR. Ideea că vom încasa tot ce n-am încasat în 2024, şi mai
mult de atât, este utopică, vise exotice!

Jaloanele şi ţintele prevăzute în PNRR n-au fost
îndeplinite în 2024, pentru că afectau pensiile speciale şi conducerile
regiilor de stat, interese ale clientelei de partid.

Chiar şi Marcel Boloș, ministrul Fondurilor Europene,
recunoaşte:

„România riscă să piardă 1,76 miliarde euro dacă
nu sunt îndeplinite jaloanele cu probleme din Cererea de plată 3, aferentă
PNRR”.

„Printre jaloanele cu probleme se numără cele
referitoare la guvernanţă corporativă a companiilor din sectorul energetic, la
selectarea conducerii Agenției pentru Monitorizarea și Evaluarea Performanțelor
Întreprinderilor Publice (AMEPIP), la  pensiile speciale și la organizarea
licitațiilor pentru proiecte de infrastructură”.

„Să nu uităm că vin reformele și mai dure în
Planul Național de Redresare și Reziliență și atunci, dacă ne poticnim la
proceduri administrative care țin de normalitatea implementării lor, atunci ce
o să facem când jaloanele privind reformele sunt mult mai complexe și mult mai
costisitoare din punct de vedere al bugetului?”

În concluzie, chiar ministrul Fondurilor Europene
spune că este puţin probabil să îndeplinim jaloanele şi ţintele prevăzute de
PNRR. Şi atunci, de unde prevederea cu 4,6% din PIB la venituri fonduri
europene? Vise taică, vise…

 Cu
tot circul făcut de reducerile de personal la Senat, Camera Deputaţilor,
ministere şi alte instituţii, totul pare o vrăjeală, pentru că bugetul menţine
aceleaşi costuri cu salariile personalului bugetar: 21,2% atât în 2024 cât şi
în 2025. Atunci unde sunt reducerile de personal? Au fost trâmbiţate doar aşa,
pentru ochii şi urechile agenţiilor de rating?

Problema este că agenţiile şi investitorii nu se uită
la ce dau din gură guvernanţii conduşi de Ciolacu. Se uită la cifre. Şi la cele
din proiectul de buget, din execuţia bugetară pe 2024, la cifrele de la
instituţiile europene. N-ai cum să-i păcăleşti, cum crede un covrigar de Buzău.

Radu Burnete, Director Executiv al Confederației
Patronale Concordia: „Trăim în lumi diferite”.

Să zicem că eu nu mă pricep, n-am luat meditaţii la
economie cum a luat Ciolacu. Dar specialiştii în economie îi spun lui Ciolacu
că trăieşte în altă lume.

Radu Burnete: „E un deficit de 8,6% în condițiile
în care furnizorii de energie electrică au datorii (de la stat)
neachitate de 5 miliarde. În programul Anghel Saligny, iarăși, sunt multe plăți
care nu au fost făcute la finalul anului”.

Radu Burnete 
pune un semn de întrebare și la creșterea asumată de Guvern de 2,5% în
acest an, în condițiile în care economia europeană stagnează, Germania,
principalul partener comercial, va mai fi supusă și tarifelor vamale venite din
SUA.

Opinia CES, Consiliul Economic şi Social

Consiliul Economic și Social (CES) a avizat negativ
Legea bugetului pentru anul 2025, considerând-o un proiect „total nerealist”.
Într-un comunicat oficial, CES atrage atenția că bugetul se va baza pe consum
și va tăia semnificativ investițiile. De asemenea, autoritățile subliniază că
veniturile estimate la buget sunt supraestimate, fără ca guvernul să precizeze
clar măsurile care vor duce la aceste creșteri de venituri. „Nu se știe cum vor
fi atinse țintele propuse”, subliniază CES, arătând îngrijorările legate de
sustenabilitatea fiscală a acestui proiect.

 CES face referire la proiectul de
buget pentru anul 2024, care a inclus estimări „excesiv de optimiste” privind
veniturile. „În 2024, bugetul estimă o creștere a veniturilor de 20,03%, dar
execuția a arătat doar o creștere de 12%”, afirmă CES. De asemenea,
cheltuielile au crescut cu mult mai mult decât se estimase, iar cheltuielile de
personal au depășit prognoza de creștere, înregistrând un plus de 23%. Aceste
inconsecvențe au generat semne de întrebare privind posibilitatea ca în 2025 să
se respecte țintele de cheltuieli.

Sunt multe opinii ale specialiştilor care
contrazic optimismul lui Ciolacu& Barna.

Să nu trezim, ca în 2010, cu România nefinanțabilă!