Burduja: Nu apreciez „idioții utili” care fac jocul Moscovei! / Succesorii mei să apese pedala de accelerație privind stocarea!
Sebastian Burduja, membru în Comisia pentru industrii şi servicii, Camera Deputaților, a luat cuvântul la Energy Forum Ediția a XIV-a: România, de la independență energetică la blackout, eveniment organizat de DC Media Group.
Sebastian Burduja, membru în Comisia pentru industrii şi servicii, Camera Deputaților, a luat cuvântul la Energy Forum Ediția a XIV-a: România, de la independență energetică la blackout, eveniment organizat de DC Media Group.
„Îmi amintesc că acum câteva luni, tot la DC News, aveam un dialog mai aprins cu doamna – astăzi ministru – Buzoianu și ne contram pe subiectul hidrocentralelor.
Spuneam atunci că nu apreciez „idioții utili” care fac jocul Moscovei în ceea ce privește independența energetică a României. Poți să ai cele mai bune intenții, dar ai datoria să nu dezinformezi și să susții proiectele care aduc românilor mai multă independență energetică și o energie mai ieftină.
Vorbim de grupuri flexibile care pot funcționa adaptat la consum și care, evident, ne reduc dependența față de importuri.
Este un lucru bun ceea ce s-a întâmplat la Bruxelles – prelungirea termenelor pentru grupurile pe cărbune, înțeleg pentru trei grupuri de la Complexul Energetic Oltenia.
Vreau să subliniez că, din punctul meu de vedere, România nu a primit nicio favoare: era dreptul țării noastre să ceară această prelungire”, a zis Sebastian Burduja.
Jalonul 114 din PNRR spune clar că România va renunța la cărbune până în 2032, fără a impune termene intermediare
„Dincolo de ce era scris în PNRR și de cine a introdus acele condiții, atunci când un stat membru invocă un factor care este dincolo de controlul său, are dreptul, prin regulament, să ceară ajustarea jaloanelor.
România a arătat foarte clar că, în ceea ce privește turbinele pe gaz, prețul acestora a crescut, la nivel global, cu peste 50%, conform datelor recente.
Licitațiile organizate la Craiova și la Ișalnița nu au avut ofertanți, pentru că studiile de piață făcute cu 6-8 luni înainte nu mai reflectau realitatea globală privind cererea de turbine pe gaz, în contextul dezvoltării accelerate a centrelor de date la nivel mondial.
Așadar, era dreptul României, și eu am susținut la Bruxelles, să ceară prelungirea chiar până în 2032.
Jalonul 114 din PNRR spune clar că România va renunța la cărbune până în 2032, fără a impune termene intermediare. Acestea au fost introduse ulterior prin legea decarbonizării – ceea ce este dreptul suveran al statului român. Lucrurile bune merg înainte, și sper să continue”, a zis Sebastian Burduja.
Cum stăm în domeniul stocării
„Pe finalul intervenției mele, aș vrea să abordez subiectul stocării. Nu e despre mine, nu e despre domnul ministru Popescu, dar s-au făcut lucruri importante în domeniul stocării. M-am săturat să aud că România n-a făcut nimic pentru a crește capacitatea de stocare.
Vă dau câteva cifre exacte: într-un an și puțin, capacitatea de stocare a României a crescut de la 16 MWh la peste 400 MWh – până la finalul mandatului meu. Așadar, o creștere de 25 de ori. Și asta fără a include investițiile europene, despre care vă voi vorbi imediat.
Astăzi sunt peste 500 MWh instalați, iar din PNRR avem cel puțin două investiții majore:
Investiția 1 – regenerabile plus stocare, aproximativ 700 MWh, care trebuie finalizată până în august;
Investiția 4.3 – exclusiv pentru stocare, atât „stand-alone” cât și „behind the meter”, unde sunt contractați 1.500 MWh, proiecte aflate deja în șantier, care se vor termina tot până în august anului viitor.
Din Fondul pentru Modernizare am reușit să lansăm și să primim proiecte pentru încă 1.500–2.000 MWh de stocare „behind the meter”, aflate în evaluare.
Mi-aș dori ca succesorii mei să apese pedala de accelerație, dacă tot considerăm stocarea o prioritate națională, să semneze aceste contracte și să intre cu ele în execuție. Sunt 150 de milioane de euro pe masă.
Am mai lăsat „la cheie” o schemă pentru stocare „stand-alone”, de încă 150 de milioane de euro – baterii pentru echilibrarea sistemului – care, din păcate, s-a pierdut undeva pe drum.
Dacă stocarea este o prioritate națională, haideți să dăm drumul la bani, pentru că sunt deja antamați. Trebuie doar lansate apelurile de proiecte și demarat lucrul efectiv.
Pe baza tuturor acestor cifre, plus proiectele private, cred că în 2-3 ani România va avea 7.000–8.000 MWh în capacitate de stocare, ceea ce ar acoperi, conform DEN-ului, o bună parte din necesarul de stocare în baterii.
La acestea ar trebui să se adauge, și insist asupra acestui aspect, hidrocentralele cu acumulare prin pompare. Sunt câteva proiecte în România care pot fi realizate – nu în 2-3 ani, dar trebuie începute, pentru că, odată cu creșterea ponderii producției intermitente (solare și eoliene) în sistem, crește și nevoia de stocare, inclusiv pe termen lung”, a mai zis Sebastian Burduja la DC News.