Capodoperele arhitecturii religioase din România: mănăstirile valoroase cuprinse în patrimoniul UNESCO

Alături de litoralul Mării Negre, de Munții Carpați, de stațiunile și orașele mari din România, mănăstirile și bisericile monument din România ocupă un loc special în preferințele turiștilor care aleg să călătorească în țară pe timpul verii.

Mănăstirea Bârsana. Foto: Dimi Talen. Wikipedia.

Vacanțele, concediile, dar și sărbătorile religioase sau hramurile locale aduc în timpul verii numeroși turiști în bisericile și mănăstirile faimoase ale României, care nu mai sunt doar destinații de pelerinaj, dar și atracții turistice aglomerate.

Arhitectura spectaculoasă, frescele și picturile unice, farmecul istoric, dar și serviciile turistice dezvoltate în jurul lor fac din mănăstirile românești o alegere tot mai populară, atât pentru amatorii de călătorii și fotografie, cât și pentru cei pasionați de istorie și spiritualitate.

Rețeaua de mănăstiri din România este ofertantă, unele dintre cele mai faimoase așzeri fiind vizitate de mulți turiști români și străini încă din a doua jumătate a secolului trecut. O parte dintre aceste monumente au fost recunoscute la nivel internațional, pentru inicitatea fiind incluse în patrimoniul cultural mondial UNESCO datorită valorii și unicității lor.

Iată câteva dintre cele mai atractive biserici și mănăstiri, recunoscute ca parte a patrimoniului UNESCO, care ar putea fi puncte de reper în planurile de vacanță.

Bisericile pictate ale Bucovinei

Mănăstirile, vizitate de mii de turiști străini și români, sunt una dintre marile comori ale Bucovinei. Datorită valorii lor artistice și unicității, bisericile mănăstirilor Voroneț, Humor, Moldovița, Sucevița, Arbore, Pătrăuți, „Sfântul Ioan cel Nou” Suceava și Probota, toate din județul Suceava, au fost incluse în Patrimoniul Mondial UNESCO.

Imaginea 1/9:
Mănăstirea Voroneț foto Maria Alexandra Mortu jpeg

Acestea sunt apreciate pentru picturile exterioare care le acoperă fațadele, fiind considerate un exemplu remarcabil de tip de construcție și decorare adoptat în Moldova secolelor trecute.

„Aceste opt biserici din nordul Moldovei, construite de la sfârșitul secolului al XV-lea până la sfârșitul secolului al XVI-lea, ale căror ziduri exterioare sunt acoperite cu picturi în frescă, sunt capodopere inspirate de arta bizantină. Ele sunt autentice și deosebit de bine conservate. Departe de a fi simple decorațiuni murale, picturile formează o acoperire sistematică pe toate fațadele și reprezintă cicluri complete de teme religioase. Compoziția lor excepțională, eleganța personajelor și armonia culorilor se îmbină perfect cu peisajul înconjurător”, informează pagina UNESCO dedicată mănăstirilor din Bucovina.

Ideea de a acoperi complet fațadele exterioare ale bisericilor cu picturi reprezintă un exemplu remarcabil de construcție și decorare adoptată în Moldova, care ilustrează contextul cultural și religios al Balcanilor de la sfârșitul secolului al XV-lea până la sfârșitul secolului al XVI-lea.

Bisericile fortificate din satele săsești

Bisericile fortificate din Transilvania sunt considerate unice în Europa, iar regiunea găzduiește aproape 200 de astfel de edificii. Șapte biserici fortificate, aflate în mijlocul unor așezări bine conservate și reprezentative pentru istoria sașilor, au fost incluse în Patrimoniul Mondial UNESCO. Acestea se află la Biertan (județul Sibiu), Prejmer și Viscri (județul Brașov), Câlnic (video, județul Alba), Saschiz (județul Mureș), Dârjiu (județul Harghita) și Valea Viilor (județul Sibiu).

„Aceste sate transilvănene, cu bisericile lor fortificate, oferă o imagine vie a peisajului cultural din sudul Transilvaniei. Cele șapte sate înscrise, fondate de sașii transilvăneni, se caracterizează printr-un sistem specific de utilizare a terenului, un tipar distinct de așezare și o organizare a gospodăriei familiale care s-au păstrat încă din Evul Mediu târziu. Acestea sunt dominate de bisericile fortificate, care ilustrează stiluri de construcție din secolele XIII–XVI”, arată UNESCO.

Imaginea 1/14:
Satul Câlnic din Alba Foto Daniel Guță ADEVĂRUL (23) JPG

Sașii au fost coloniști germani stabiliți în Transilvania începând din secolul al XII-lea, în perioada regatului maghiar. Ei au primit privilegii economice, administrative și religioase în schimbul apărării granițelor regatului. Comunitățile săsești au întemeiat orașe fortificate și sate distincte, remarcate prin arhitectura solidă a caselor și organizarea riguroasă. Printre cele mai importante așezări se numără Sibiu, Brașov, Sighișoara, Mediaș și Bistrița. De-a lungul secolelor, sașii au contribuit semnificativ la dezvoltarea culturală și urbanistică a regiunii, construind biserici fortificate, cetăți și centre comerciale.

„Spre sfârșitul secolului al XVIII-lea, bisericile fortificate și-au pierdut funcția defensivă. Ele au continuat însă să fie centrul vieții comunităților, adunând în interior sau în apropiere clădirile de utilitate comună sau cu destinație specială: primăria, școala confesională, sala comunală, casa parohială evanghelică și casele predicatorilor, etc. Din aceeași perioadă, favorizată de prosperitatea economică, ia naștere imaginea istorică a satului săsesc, cu gospodării compacte, fronturi continue de fațade alternând cu porți înalte de zid și curți înconjurate de grajduri, șoproane și șuri monumentale”, a informat Institutul Național al Patrimoniului.

Astăzi, multe dintre vechile biserici fortificate au devenit repere istorice și turistice de interes pentru români și numeroși străini, însă comunitatea săsească s-a redus considerabil în ultimele decenii.

Bisericile de lemn din Maramureș

În Maramureș, călătorii descoperă numeroase atracții turistice unicat în România: cimitirul vesel de la Săpânța, fosta închisoare de la Sighet, spectaculosul traseu al mocăniței de pe Valea Vaserului, satele tradiționale și bisericile de lemn, cu turle ce se înalță zeci de metri deasupra îmărejurimilor, unele recunoscute în patrimoniul cultural mondial.

Imaginea 1/14:
Biserica Ieud Deal Foto Wikipedia jpg

Maramureșul găzduiește unele dintre cele mai valoroase biserici de lemn din România, adevărate opere de artă ale meșterilor populari. Din 1999, opt dintre aceste vechi biserici, ridicate între secolele XVI și XVIII, au fost incluse în Patrimoniul Cultural Mondial UNESCO. Ele pot fi admirate astăzi în localitățile Bârsana, Desești, Ieud Deal, Plopiș, Poienile Izei, Rogoz și Șurdești.

„Aceste opt biserici sunt exemple remarcabile ale unei game de soluții arhitecturale din diferite perioade și zone. Ele arată varietatea de modele și de măiestrie adoptate în aceste construcții înguste, înalte, din lemn, cu turnurile lor caracteristice înalte și subțiri la capătul vestic al clădirilor, fie cu un singur acoperiș sau cu unul dublu, de șindrilă. Ca atare, ele sunt o expresie locală deosebită a peisajului cultural al acestei zone muntoase din nordul României”, arată UNESCO, în descrierea bisericilor din patrimoniul mondial.

Dintre ele, una dintre cele mai vizitate biserici este cea din Bârsana, aflată la circa 20 de kilometri de Sighetu Marmației. Mănăstirea veche de trei secole a fost numită de unii „Muntele Athos al Maramureșului”, iar aici se găsește una dintre cele mai înalte biserici de lemn din țară, cu un turn ce se ridică la aproape 60 de metri.

Deși nu se află în patrimoniul UNESCO, Biserica de la Mănăstirea Săpânța-Peri, construită în 1997 lângă localitatea Săpânța, deține recordul în regiunea din nord-vestul României. Cu o înălțime de 78 de metri, este considerată una dintre cele mai înalte biserici de lemn din lume. Turla sa poate fi zărită de la cinci kilometri depărtare, ea fiind considerată un reper spiritual pentru credincioșii din zonă și o atracție turistică importantă a Maramureșului. Scara care urcă spre paraclisul ei a fost sculptată dintr-un singur trunchi de lemn vechi de peste 300 de ani.

Mănăstirea Horezu, situl religios UNESCO din sudul României

Mănăstirea Horezu din județul Vâlcea este singura din sudul țării inclusă în patrimoniul UNESCO. Este una dintre ctitoriile domnitorului Constantin Brâncoveanu, apreciată pentru stilul brâncovenesc de construcție, de la sfârșitul secolului al XVII-lea și pentru picturile murale, sculptura în piatră și valoarea sa istorică.

Mănăstirea Hurezi Vâlcea în UNESCO. Foto: Oltenia de sub Munte

„Fondată în 1690 de către domnitorul Constantin Brâncoveanu, mănăstirea Horezu, din Țara Românească, este o capodoperă a stilului brâncovenesc. Este cunoscută pentru puritatea și echilibrul arhitectural, bogăția detaliilor sculpturale, tratarea compozițiilor religioase, portretele votive și lucrările decorative pictate. Școala de pictură murală și de icoane înființată la mănăstire în secolul al XVIII-lea a devenit celebră în întreaga regiune balcanică”, transmite site-ul UNESCO.

Nu este singura mănăstire ridicată de Constantin Brâncoveanu. Aproape de Făgăraș, mănăstirea Brâncoveanu din Sâmbăta de sus se numără printre cele mai căutate locuri de pelerinaj ale românilor.

Orașul Horezeu este recunoscut în patrimoniul mondial Unesco și pentru ceramica sa tradițională.

„Lucrată cu mâna, pe roată, ceramica din Horezu are o știința aparte de lucru. Datorita tehnicilor speciale moștenite, transmise din tata în fiu, olarii simt la mână pământul și apreciază din ochi dimensiunile gogolotului – bulgărele de pământ care este transformat în obiecte de ceramică”, transmite Institutul Național al Patrimoniului.

Alături de așăzământul de la Horezu, alte mănăstiri și biserici medievale din sudul României, ctitorii ale unor voievozi apreciați în istorie, atrag în prezent mii de turiști și pelerini. Un astfel de loc este Mănăstirea Curtea de Argeș (județul Argeș), ctitorită de Neagoe Basarab în secolul al XVI-lea, un loc emblematic pentru români, prin legenda Meșterului Manole, prin arhitectura sa și ca necropolă regală, aici fiind înmormântați regii României.

Bisericile medievale de piatră din Țara Hațegului

În județul Hunedoara, mai multe biserici medievale de piatră, construite în Evul Mediu din ruinele unor așezări antice, împodobesc Țara Hațegului.

Datorită unicității lor, unele dintre acestea au fost propuse pentru a fi incluse în patrimoniul mondial UNESCO. Aceste biserici se află în satele Densuș, Ostrov, Strei și Streisângeorgiu din Țara Hațegului, precum și la Gurasada, pe Valea Mureșului, fiind incluse, din 2019, de către Institutul Național al Patrimoniului, pe lista indicativă a monumentelor propuse pentru a fi clasate ca situri UNESCO.

Cea mai faimoasă biserică de piatră din regiune poate fi admirată pe un deal la marginea satului Densuș, în apropierea vestigiilor de la Ulpia Traiana Sarmizegetusa. Biserica medievală din Densuș este atestată documentar din secolul al XIV-lea, însă numeroși istorici și cărturari au susținut că originea sa este mult mai veche.

Au existat controverse și cu privire la împrejurările în care a fost ridicată această construcție de lângă Ulpia Traiana Sarmizegetusa și la rolul său inițial. Unii cercetători au ajuns la concluzia că biserica a fost construită pe ruinele unui templu antic dedicat zeului Marte, unde romanii veniți în Dacia obișnuiau să aducă sacrificii. Alții au afirmat că aici ar fi existat un mausoleu ridicat de generalul Longinus, eroul roman din timpul războaielor cu dacii, care s-a sinucis după ce a fost capturat de regele Decebal.

„Mausoleul acesta se susține a fi cea mai veche zidire în Ardeal, care a rămas neruinată de timp, războaie sau alte întâmplări nefaste”, scria istoricul Bizantinus Densușianu.

În zidurile bisericii au fost încorporate blocuri de calcar, lei de marmură și monumente funerare din fostul oraș antic Ulpia Traiana Sarmizegetusa, din cimitirul acesteia și, probabil, din ruinele altor așezări dacice și romane de pe valea Hațegului, adăuga istoricul.

Alți istorici din secolele trecute au susținut, eronat, că biserica ar fi fost construită de evrei în timpul regelui Decebal sau de goți, ipoteze respinse de majoritatea cercetătorilor. Despre acest lăcaș s-a spus că ar fi „cel mai ciudat sanctuar al omenirii”. Alții l-au numit „minunea din Țara Hațegului” sau „bijuteria arhitectonică a lumii – Templum Valachicum Antiquum”.

Mai populare în regiune ca locuri de pelerinaj și destinații turistice sunt mănăstirile Prislop, din vecinătatea Hațegului și Hunedoarei, și Lainici din Defileul Jiului, repere istorice vizitate de mii de turiști.