Câți bărbați s-au vaccinat anti-HPV în România. Întrebarea simplă pusă de medici pentru a înțelege de ce e nevoie de protecție de la vârste mici

Câți bărbați s-au vaccinat anti-HPV în România. Întrebarea simplă pusă de medici pentru a înțelege de ce e nevoie de protecție de la vârste mici

Cancerul de col uterin, o problemă de sănătate publică, ar putea fi eliminat până în 2030. Pentru a atinge această țintă e nevoie de vaccinare, iar imunizarea la vârste mici este mult mai eficientă. În aproape patru ani, doar puțin peste 200.000 persoane s-au vaccinat cu cel puțin o doză.

Vaccinarea fetițelor a decurs extrem de prost în 2008 FOTO: Shutterstock

Vaccinarea fetițelor a decurs extrem de prost în 2008 FOTO: Shutterstock

Vestea că România este țara din Uniunea Europeană în care se
înregistrează cele mai multe decese cauzate de cancerul de col uterin nu pare
să îngrijoreze prea mult, deși acest tip de cancer a fost eradicat în
Australia, iar multe alte țări care au intervenit prin vaccinare au rate de
îmbolnăvire extrem de mici. Sunt state europene în care vaccinarea anti-HPV se
face de la 9 ani – Germania, Grecia, Luxembourg, Malta; în altele la 10 ani –
Austria, Bulgaria, Finlanda, Portugalia, Suedia; la 11 ani se începe vaccinarea
în Cipru, Franța, Lichtenstein, Lituania, România, Slovacia, iar la 12 ani în
Belgia, Danemarca, Estonia, Ungaria, Italia, Norvegia, polonia, Spania,
Slovacia etc.

147 de țări implementaseră, până în 2024, programul de
vaccinare anti-HPV pentru adolescenți, ținta specialiștilor responsabili de
sănătatea publică fiind ca până în 2030 cancerul de col uterin să scadă până la
o incidență de sub 4 cazuri la 100.000 locuitori. Alte ținte de atins până în
2030 sunt: 90% dintre fete să fie complet vaccinate împotriva HPV
până la vârsta de 15 ani, 70% dintre femei să fie testate cu un test de înaltă
performanță între 35 și 45 de ani și 90% dintre femeile identificate cu CCU
(precancer/cancer) să primească tratament și îngrijire.

„Când ar trebui să fixezi casca  pentru bicicletă?”

Riscul infectării cu HPV este mare odată cu debutul vieții sexuale, atât pentru femei, cât
și pentru bărbați, din acest motiv vaccinarea
se recomandă pentru rezultate maxime înainte de acest moment.

Pentru a înțelege
„De ce la 11 ani?”, vârsta la care începe vaccinarea anti-HPV în România,
specialiștii în sănătate publică din cadrul Institutului Național de Sănătate
Publică propun, în cadrul unui ghid privind vaccinarea împotriva HPV și
comunicarea pentru vaccinare, să facem o analogie simplă. Să ne întrebăm când
ar trebui să le fixăm copiilor casca de protecție pentru bicicletă și să alegem
din patru variante de răspuns: A – înainte să se urce pe bicicletă;  B – când merg cu bicicleta pe stradă; C – când
văd mașina îndreptându-se direct spre ei; D – după ce mașina îi lovește.

Ce ar trebui să știm este că atât bărbații, cât și femeile
pot fi purtători și transmițători către partenerii lor ai virusului care poate determina, la un
moment dat în viață, un tip de cancer. Majoritatea
adulților activi sexual se vor infecta cu HPV la un moment dat, deși la fel de
adevărat este că nu toate tulpinile de HPV pot da cancer, iar cei care au
ghinionul să se infecteze cu una dintre tulpinile-problemă vor avea semne doar
foarte târziu, în stadiul înaintat al bolii.  

Deoarece infecția nu prezintă simptome, multe persoane nu
știu că o au. Aproximativ jumătate dintre femeile diagnosticate cu cancer de
col uterin, estimează specialiștii, au dobândit infecția până la 20 de ani, iar 75% dintre acestea, până
la 30 de ani.

 Vaccinarea anti-HPV este
eficientă chiar și în cazul persoanelor deja infectate cu HPV, care rămân
susceptibile la infecțiile cu tipurile de virus la care nu au fost încă expuse.
Vaccinarea este, de asemenea, eficientă chiar dacă ți-ai început deja viața
sexuală sau ai copii, pentru că este posibil să nu te fi expus la toate
tipurile de virus cu risc înalt oncogen.

Și dacă în cazul femeilor cea mai mare teamă este aceea de
a nu dezvolta cancer de col uterin în urma infecției cu HPV, bărbații ar trebui
să știe că, pe lângă faptul că pot fi purtători și transmițători, au la rândul
lor risc de a dezvolta cancer anal, veruci genitale etc.

Campanie dezastru în 2008

Prima campanie de vaccinare anti-HPV a fost demarată în
România în 2008 și a fost un adevărat dezastru, opiniile anti-vaccin și teoriile
de tot felul ducând la o rată de imunizare extrem de mică. Grupul țintă a fost
constituit din fetele din clasele a VI-a și a VII-a, prin vaccinare efectuată în
școli, iar acoperirea vaccinală a fost de doar 2,6%.

În 2017, vaccinarea anti-HPV a fost introdusă în Programul
Național de Vaccinare, grupul țintă fiind fetele de 11-14 ani, medicilor de
familie revenindu-le sarcina administrării vaccinului, dar doar la solicitarea
părinților. În 2020, vaccinarea anti-HPV a fost demarată pentru toate fetele de
11-14 ani în cadrul Programului Național de Vaccinare, iar în 2021 segmentul de
vârstă a fost extins până la 18 ani. În tot acest timp aprovizionarea cu vaccin
a avut probleme, situația îndreptându-se doar spre sfârșitul perioadei. În august 2023 a fost adoptată o hotărâre de guvern
privind compensarea vaccinurilor, iar din decembrie 2023 schema de compensare a
început efectiv să se aplice, vaccinul putând fi procurat din farmacii și
administrat la medicul de familie. Mai mult, pentru categoria de vârstă 11-19
ani au fost introduși și băieții, vaccinul fiind compensat 100%, tot din
decembrie 2023 apărând o categorie nouă de beneficiari de vaccin anti-HPV
compensat, anume femeile între 19-45 ani (compensare 50% din preț).

După implementarea sistemului de compensare s-a văzut și o
creștere a ratei de vaccinare, deși cifrele nu sunt nici astăzi impresionante.

Conform datelor INSP, în perioada 1 ianuarie 2020 – 30 septembrie
2024 s-au vaccinat cu cel puțin o doză 201.242 persoane (la categoria 11 – 15 ani vaccinul se administrează în două doze, de la 15 ani fiind necesare trei doze). Dintre acestea, 184.327
sunt femei,  125.121 primind vaccinul
înainte de implementarea compensării (cele mai multe administrări, peste
80.000, au fost la categoria de vârstă 11-14 ani, care beneficia de vaccin prin
DSP, urmată de categoria 15-18 ani – peste 41.500, de persoanele 19-26 ani – 1.643;
27-45 ani – 978; 9-10 ani – 470, peste 46 ani – 43).

După implementarea
compensării datele au crescut foarte mult la categoria 27-45 ani (la care vaccinul se compensează 50%), vaccinându-se peste 21.000 persoane, în vreme
ce la adolescente cifrele sunt de doar 16.847 persoane la 11-14 ani și 10.447
la 15-18 ani.

Interesante sunt de asemenea datele privind vaccinarea
anti-HPV la persoanele de sex masculin, în total 16.915 persoane vaccinate în
perioada 1 ianuarie 2020 – 30 septembrie 2024. Înainte de compensare, când
practic dozele pentru băieți, inclusiv adolescenți, trebuia cumpărate, au fost
vaccinate doar 746 persoane, iar din decembrie 2023 și până în septembrie 2024
(de când vaccinul anti-HPV se acordă compensat pentru băieții cu vârsta între
11 – 19 ani), alte 16.169. Cele mai multe doze au fost administrate la
categoriile de vârstă 11-14 ani (6.990), respectiv 15-18 ani (7.927), adică
acele categorii care beneficiază de compensare. Din categoria 19-26 ani s-au
vaccinat 487 băieți, 27-45 – 703, iar peste 46 ani – 45 bărbați.

About The Author

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *