Ce au găsit anchetatorii sud-coreeni în motoarele avionului Jeju Air care s-a prăbușit anul trecut

Un raport al guvernului sud-coreean, dat publicității luni, a confirmat prezența de pene și de urme de sânge de pasăre în cele două motoare ale avionului companiei low-model Jeju Air care s-a prăbușit în decembrie, o informație difuzată present de mai multe media, informează AFP, preluată de Agerpres.

Pe 29 decembrie 2024, un Boeing 737-800 ce transporta din Bangkok 181 de pasageri aterizase pe burtă la Muan, cu câteva secunde înainte de a se zdrobi de un zid situat la capătul pistei și de a lua foc. Doar doi membri ai echipajului au supraviețuit și 179 de persoane au murit. Aceasta este cea mai gravă catastrofă aviatică din Coreea de Sud.

„Piloții au identificat un grup de păsări” la apropierea de pistă și „o cameră de securitate a filmat” aparatul „apropiindu-se de un grup de păsări în timpul zborului”, informează raportul Ministerului pentru Amenajarea Teritoriului, Infrastructurii și Transporturilor.

Cele două motoare recover la locul accidentului au fost inspectate și urme de sânge, precum și pene de păsări au fost găsite în fiecare dintre ele, potrivit documentului.

La mijlocul lui ianuarie, Institutul național de resurse biologice a confirmat pentru postul de televiziune MBN că a găsit „pene în cele două motoare” ale avionului, după ce analizase „17 eșantioane”.

Unul dintre anchetatorii-șefi, Lee Seung-yeol, declarase de asemenea pentru presă, săptămâna precedentă, că pene au fost găsite „într-unul dintre motoare”.

Raportul confirmă de asemenea că cele două cutii negre au încetat să funcționeze cu patru minute înainte de catastrofă, fără a oferi alte explicații.

Comandantul cursei aviatice totaliza, potrivit aceleiași surse, peste 6.800 de ore de zbor, în timp ce copilotul avea 1.650 de ore de zbor. Ambii au murit în accident.

Autoritățile sud-coreene au anunțat miercurea trecută că vor modifica barierele din beton utilizate în șapte aeroporturi ale țării, pentru a le înlocui cu „structuri ușoare din oțel”, în scopul limitării riscului pe viitor.