Ce este AMR, una dintre cele mai stringente și persistente amenințări la adresa sănătății. Românii sunt fruntași în Europa

AMR a fost identificată drept una dintre primele trei amenințări prioritare pentru sănătate. Peste 35.000 persoane mor anual în Uniunea Europeană și Spațiul Economic European din această cauză.

Consumul de antibiotice fără prescriție poate face un rău ireparabil FOTO: Shutterstock

Antimicrobial resistance (AMR) sau rezistența antimicrobiană (RAM) a fost fost identificată în 2022 de către Comisia Europeană împreună cu statele membre ca fiind una dintre primele trei amenințări pentru sănătate. La rândul său, Organizația Mondială a Sănătății (OMS) promovează o abordare integrată pentru combaterea acestei probleme globale și a elaborat o strategie internațională de acțiune. În Săptămâna Mondială de Conștientizare a Rezistenței Antimicrobiene, 18-24 noiembrie 2025, se desfășoară activități care au drept scop creșterea gradului de conștientizare privind utilizarea rațională a antibioticelor.

De la descoperirea penicilinei de către Alexander Fleming, eveniment care a marcat începutul unei noi ere în medicină, și până la problemele cauzate astăzi de consumul irațional de antibiotice nu a trecut nici măcar un secol. Antibioticele, medicamente esențiale în tratarea infecțiilor bacteriene, au devenit în multe cazuri ineficiente, iar aici s-a ajuns prin utilizare excesivă, inadecvată sau nejustificată.

Deși cifrele arată o scădere în ultimii douăzeci de ani, consumul de antibiotice rămâne în continuare mult prea ridicat în multe țări din Europa, după cum arăta un raport al Centrului European pentru Prevenirea și Controlul Bolilor realizat cu doi ani în urmă. Românii sunt cei mai mari consumatori din Spațiul Economic European, cu 25,7 DDD ((Defined Daily Doses) la 1.000 de locuitori/ pe zi în 2021, urmați de ciprioți (25,0), bulgari (24,4) și greci (23,5), conform statista.com. Nivelurile de consum în cele trei țări sunt semnificativ mai mari decât media europeană (16,4). la polul opus, cele mai scăzute valori din studiu au fost raportate în Olanda și Austria, unde doza zilnică definită a fost între 8 și 9 DDD la 1.000 de locuitori în 2021. Din cauza suprautilizării și a utilizării greșite a antibioticelor s-a ajuns la apariția și persistența tulpinilor bacteriene rezistente la antibiotice.

În cifre și mai negre, AMR s-a tradus în moartea a aproximativ 31.000 până la 39.000 de persoane în fiecare an în 29 de țări europene, între 2016 și 2020.

Din estimarea numărului de decese atribuibile „superbacteriilor” în raport cu populația, Grecia Italia, România și Cipru se numără printre țările europene cel mai grav afectate de rezistența la antibiotice, cu rate anuale ale mortalității între 10 și 20 de decese la 100.000 de locuitori (2016-2020). În privința celor mai scăzute rate ale mortalității de pe continent regăsim, ca și în cazul consumului scăzut, din nou Olanda, de data aceasta alături de Norvegia, cu 2 cazuri la 100.000 de locuitori, conform datelor statista.com.

„Rezistența antimicrobiană (AMR) reprezintă o problemă tot mai gravă la nivel global. Aceasta apare atunci când agenții patogeni nu mai răspund la tratamentele obișnuite, făcând antibioticele și alte medicamente antimicrobiene ineficiente. În consecință, infecțiile devin mai greu sau chiar imposibil de tratat, ceea ce duce la creșterea riscului de răspândire a bolilor, la cazuri de îmbolnăvire severă și la o rată mai mare a deceselor”, se arată pe site-ul Institutului Național de Sănătate Publică (INSP). RAM (sau ARA) afectează atât sistemul de sănătate, cât și economia și societatea în ansamblu. În fiecare an, în Europa se înregistrează aproximativ 670.000 de infecții cauzate de bacterii rezistente la antibiotice, fenomen care subliniază urgența acțiunilor coordonate la nivel european.

Reducerea cu 27% a consumului de antibiotice până în 2023, obiectiv pentru România

Cum România avea în anul 2021 cel mai mare consum de antibiotice din Uniunea Europeană – 25,7 DDD/1000 locuitori/zi, s-a creat un cadru național coordonat și sustenabil pentru controlul AMR, prin elaborarea Strategiei Naționale 2023–2030 pentru prevenirea și limitarea infecțiilor asociate asistenței medicale și combaterea fenomenului de rezistență la antimicrobiene, aprobată prin Hotărârea de Guvern nr. 1005/2023, arată INSP.

Un obiectiv major asumat de țara noastră este ca până în anul 2030 să reducă consumul uman de antibiotice cu 27%, contribuind astfel la protejarea eficienței acestor medicamente esențiale.

Printre măsurile adoptate se numără eliberarea antibioticelor exclusiv pe bază de prescripție medicală, pentru cazurile în care tratamentul este justificat medical. Conform Ordinului Ministrului Sănătății nr. 63/2024, antibioticele pot fi eliberate fără prescripție doar în situații de urgență, în limita unei doze maxime admise, pe baza unei declarații pe proprie răspundere completate în farmacie. Ulterior, pacientul trebuie să se prezinte la medic pentru obținerea unei rețete corespunzătoare.

30% dintre antibioticele prescrise sunt inutile

Un raport publicat în Journal of The American Medical Association a constatat că aproximativ 30% dintre antibioticele prescrise în cabinetele medicilor, în clinici și unitățile de urgență sunt inutile. Acest fapt este consecința utilizării antibioticelor pentru infecții virale, împotriva cărora acestea nu sunt eficiente, mai arată INSP. Criza globală a fost accelerată de utilizarea abuzivă și inadecvată a antibioticelor atât în domeniul medical, cât și în producția alimentară.

„În lipsa unor măsuri urgente și coordonate, lumea riscă să intre într-o eră post-antibiotică, în care infecțiile obișnuite ar putea redeveni letale. Ca răspuns, Adunarea Mondială a Sănătății (cea mai importantă reuniune globală din domeniul sănătății, la care participă reprezentanții celor 194 de state membre ale OMS, care iau decizii privind politica globală în domeniul sănătății), a adoptat în anul 2015 un plan de acțiune global axat pe cinci direcții cheie: educație și conștientizare; cercetare și supraveghere; prevenirea infecțiilor; utilizarea responsabilă a antimicrobienelor; stimularea investițiilor în soluții inovatoare”, mai arată specialiștii în sănătate publică.

Cum poți preveni rezistența la antibiotice

Respectarea unor reguli simple permite prevenirea rezistenței la antibiotice, iar aceste reguli ne vizează pe fiecare dintre noi. Iată ce puteți face:

– Respectați recomandările medicului atunci când urmați un tratament cu antibiotice și nu întrerupeți tratamentul înainte de termenul indicat;

– Utilizați antibiotice doar pe bază de prescripție medicală, nu folosiți medicamente rămase din tratamente anterioare, de la alte persoane sau obținute fără rețetă pentru că utilizarea abuzivă a antibioticelor, fără recomandarea medicului, le face mai puțin eficiente atunci când veți avea cu adevărat nevoie de ele;

– Preveniți infecțiile, atunci când este posibil, prin vaccinare corespunzătoare și măsuri de igienă personală;

– Mențineți o igienă riguroasă a mâinilor, atât pentru dumneavoastră cât și pentru copii, spălați-vă frecvent mâinile, mai ales după ce tușiți, strănutați sau înainte de masă;

– Solicitați sfatul farmacistului privind modul corect de eliminare a antibioticelor neutilizate, pentru a evita impactul negativ asupra mediului și sănătății publice.

Citește mai multe despre:
amr