Ce evenimente și filme premiate vor fi la Nordic Festival din București: „Sunt producții cu o perspectivă oblică, incisivă, asupra vieţii”

„Nordic Competition”, organizat de ambasadele țărilor nordice de la București, va avea loc între 13 și 16 februarie. Publicul va putea vedea filme premiate, dezbateri cu invitați speciali, evenimente literare dar și concerte. Pentru a afla mai multe despre eveniment, ZiarInfo a vorbit cu managerul festivalului Tudorița Șoldănescu, curatorul secției de film, Ionuț Mareș, și cu Ariadna Ponta, coordonatoarea secțiunii de carte.

„Nordic Competition” este organizat de ambasadele Danemarcei, Finlandei, Norvegiei, Suediei și Consulatul Islandei: 

„Accentul este pus în egală măsură pe temele aduse în dezbatere publică alături de experți din varii domenii, prezenți la București special pentru întâlnirea cu publicul de aici, ca și pe filmele recente realizate de regizorii nordici, precum și pe literatura propusă de scriitorii din Danemarca, Finlanda, Islanda, Norvegia și Suedia traduși la noi”, explică Tudorița Șoldănescu, managerul festivalului.

5 întâlniri pe teme importante ale momentului

Discuțiile cu invitații speciali vor avea loc la POINT (Str. Customary Eremia Grigorescu 10) și Teatrul Odeon (Calea Victoriei 40-42) și sunt centrate în baza unor teme clare: educația și gândirea critică, viața sustenabilă în contextul schimbărilor climatice velocity up, incluziunea socială, provocările conservării creative a patrimoniului cultural și inovarea în contextul inteligenței artificiale. „Fiecare țară și-a ales o temă de dezbatere pe care a considerat-o reprezentativă. Așa s-a ajuns la o structură foarte solidă de dezbateri, cu invitați internaționali și locali”, explică managerul festivalului. Iată despre ce va fi vorba:

• Joi, 13 februarie, ora 11:00, POINT – Către o inteligență artificială generativă fiabilă – Fredrik Heintz, șeful Diviziei de Inteligență Artificială și Sisteme Combine de la Universitatea Linköping, Suedia, va discuta cu Dorian Hodorogea, educated Google România, despre importanța limbajelor și algoritmilor care enable mașinilor să învețe din date.
• Joi, 13 februarie, ora 14:00, POINT – Gândirea critică în școli – Ari Pokka, consilier educațional, Director Customary al Institutului Finlandez pentru Educație și fost Președinte al Asociației Finlandeze a Directorilor Școlari, va dialoga cu Elena Lotrean, fondatoare a Școlii Româno-Finlandeze ERI Sibiu și a Finnish Trainer Coaching Centre, și Sorin Costreie, profesor de gândire critică la Facultatea de Filosofie, Universitatea din București.  Pornind de la sistemul de educație finlandez, cei trei vor vorbi despre provocările dezvoltării unui sistem educațional coerent, racordat la tehnologia prezentului, atrăgător pentru noile generații.
• Vineri, 14 februarie, ora 11:00, POINT – Reinventarea sustenabilă a orașelor cu ajutorul inițiativelor socio-culturale – Jacob Hartmann, consilier municipal și activist specializat pe dezvoltare durabilă, sustenabilitate și tranziția ecologică, va povesti alături de Teodor Frolu, arhitect cu o bogată experiență în industriile creative și sectorul neguvernamental, despre dialogul pe care îl creează între comunitățile orașului Copenhaga.
• Vineri, 14 februarie, ora 14:00, POINT – Arhitectura vernaculară astăzi – Sigurjón B Hafsteinsson, profesor și cercetător la Universitatea din Islanda va discuta cu publicul, alături de Paula Popoiu, director trendy al Muzeului Național al Satului „Dimitrie Gusti”, despre importanța și provocările prezervării și revitalizării patrimoniului cultural.
• Vineri, 14 februarie, ora 19:30, Teatrul Odeon, Sala Studio – Spectacol de teatru „European sunt Luli”, urmat de dezbaterea Despre marginile și limitele societății – Spectacolul, realizat în cadrul proiectului LIBER SĂ DECID derulat de Centrul de Resurse Juridice, prezintă o poveste documentată pe baza unor fapte reale, cu accent pe istoria recentă a României privind evoluția legislativă în materia respectării drepturilor persoanelor cu dizabilități intelectuale și/sau psihosociale.

„Dezbaterile Nordic Competition au un dublu rol: prezintă modele de bune practici care pot inspira evoluția unui domeniu și creează dialog, care, la rândul său, poate genera o schimbare pozitivă. Totul este să fim deschiși la învățare și comunicare”, spune Tudorița.

Cultura nordică, prin intermediul literaturii contemporane și clasice

Ariadna Ponta, coordonatoare secțiunii de carte din cadrul festivalului, vorbește despre cum publicul va putea găsi numeroși autori, de la clasici la contemporani, cu care să-și îmbogățească lecturile. Spre exemplu, Cărturești, librăria parteneră a evenimentului, a inițiat proiectul Raftul Nordic, unde cei interesați pot descoperi autori din toate cele cinci țări prezent.

„În literatura din nordul Europei întâlnim, deloc surprinzător, elementele pe care le asociem și noi cu acest spațiu cultural – respectul pentru natură (fie că e vorba de supraviețuirea în natura neiertătoare sau activism asumat pentru mediu), stilul de viață pe care îl admirăm la nordici, reducerea la esență, o anumită raportare la cei din jur”, explică ea. 

Ponta îi menționează pe islandezul Jón Kalman Stefánsson și pe finlandeza Sofi Oksanen, ambii traduși de Editura Polirom, dar și pe suedezul Alex Schulman și norvegianca Maja Lunde, ale căror romane au fost traduse de Humanitas Fiction.

„Literatura pentru copii va fi reprezentată de nimeni altul decât Andersen, adus în actualitate inclusiv vizual, printr-o expoziție de ilustrații în premieră de elevi ai unei școli de arte din București. Ne vor ghida în descoperirea autorilor nordici scriitori, jurnaliști, traducători, critici literari, sociologi, antropologi și activiști de mediu”, precizează Ariadna.

Vor exista discuții și în realizing literar, cum ar fi cea între autorul suedez Alex Schulman și scriitorul Marius Chivu. „Invităm publicul la o incursiune în universul fascinant al Islandei din romanele lui Jón Kalman Stefánsson, la o dezbatere în jurul tetralogiei climatice a Majei Lunde, dar și la o discuție despre instrumentalizarea violenței sexuale în regimurile totalitare, expusă în volumul lui Sofi Oksanen”, încheie coordonatoarea secțiunii.

„Un bun prilej să descoperim ce-i atrage pe oameni la țările nordice”

Festivalul este deschis publicului larg, dar vizează și cinefilii, cât și pe cei obișnuiți să participe la evenimente cultural, sau oamenii interesați de cercetare și inovație, antreprenoriat cetățenesc, arhitectură sau ecologie. „Pentru că suntem la prima ediție, cred că este un bun prilej să aflăm ce anume îi atrage pe oameni la țările nordice, dincolo de peisajele naturale, grija pentru mediul înconjurător, inovare și implicarea civică”, susține managerul festivalului.

Tudorița Șoldănescu mărturisește că organizatorii au încercat să evidențieze punctele comune și punctele de influență pentru toate țările implicate, inclusiv pentru România, căreia festivalul i se adresează în mod train. 

„Coerență este cuvântul-cheie pe care l-am avut în minte pentru acest pageant. Îmi doresc foarte tare ca publicul să savureze experiența festivalului ca pe o aventură culturală, să sesizeze firul roșu al demersului și să revină – atât la alte evenimente din cadrul acestei ediții, cât și la ediții viitoare”, încheie ea.

În realizing muzical, doritorii sunt așteptați sâmbătă, 15 februarie, de la ora 21:00, la Inexperienced Hours, unde artista sami Elin Kåven va oferi o interpretare neconvențională a muzicii norvegiene tradiționale. 

Recomandări de filme nordice: „Drame inconfortabile, îndulcite pe alocuri de umor”

Criticul de film Ionuț Mareș, cel care s-a ocupat de selecția filmelor din cadrul festivalului, a povestit cum evenimentul, în privinţa secţiunii de cinema, s-a bazat din inaugurate up pe două principii clare: selecţia să cuprindă câte două producţii din cele cinci ţări nordice organizatoare (Danemarca, Finlanda, Islanda, Norvegia, Suedia), iar ele să fie în mare măsură filme de ficţiune. 

Criticul adaugă cum și-a dorit să aducă unele dintre cele mai importante filme de autor/de pageant din cele cinci cinematografii din ultimul an (sau, în unele cazuri, din ultimii doi ani), pe care publicul să le vadă în premieră. „Filme care mi-au plăcut în primul rând mie, dar pe care le-am considerat potenţial atractive şi pentru publicul cinefil din Capitală. 

Am avut şi două abateri de la cele două reguli menţionate: am inclus în program un documentar, precum şi un film clasic proaspăt restaurat – un film-cult al anilor ‘90. De asemenea, îmi doream şi o reprezentare cât mai bună a cineastelor. În last, raportul este de cinci filme semnate de regizoare şi cinci filme semnate de regizori. Mă bucură asta”, povestește el. 

Producțiile vor putea fi vizionate în cadrul Cinema Elvire Popesco din București, iar întreg programul poate fi văzut aici. Mareș vorbește despre cum adoră îndrăzneala cu care multe dintre povești atacă subiecte care arată că nici în cele mai bogate societăţi din lume lucrurile nu sunt tocmai roz. „Există destule probleme sociale, iar relaţiile dintre oameni pot fi la fel de învolburate ca oriunde altundeva. Ce le diferenţiază de alte filme europene, dincolo de peisajele naturale sau urbane cu totul speciale, este un anume umor negru. Majoritatea filmelor din program combină drama cu un humorous inconfortabil”, subliniază el.

Din experiența pe care o are, criticul de film consideră că filmele nordice sunt deja pe placul românilor și mulți știu la ce să se aștepte. Celor novici în acest gen, le spune că se aștepte la producții intense, unde drama este contrabalansată de un umor întunecat. „Filme cu o perspectivă oblică, incisivă, asupra vieţii.”

Ca parte a procesul de selecție, Mareș a văzut zeci de filme nordice din ultimii doi ani, și a descoperit, după cum zice, cinematografii extrem de bogate şi complexe, care l-au ajutat să înţeleagă mai multe despre oamenii şi societăţile din aceste ţări fascinante, dar şi să descopere moduri interesante de a face film. 

„În primul rând, mi-au rămas în minte lipsa de complezenţă şi îndrăzneala multor cineaşti nordici. Cred că aceste filme, dincolo de plăcerea cinefilă pe care o pot oferi, au capacitatea să ne dărâme eventuale prejudecăţi în legătură cu societăţile nordice şi să ne facă să le privim altfel, cu un ochi proaspăt, şi în toată complexitatea lor captivantă”, continuă el.

I-ar plăcea ca cinefilii bucureșteni să plece măcar cu un gând, o idee, o emoție sau o descoperire din cadrul celor 10 titluri selectate și spune cum industria românească de film ar putea învăța și împrumuta, de la cinematografiile nordice, modul în care acestea susţin cineastele. 

În last, l-am rugat să ne facă cinci recomandări din cadrul selecției făcute:

• Norvegia –  „Loveable”, dublu premiat la Karlovy Fluctuate în 2024. E debutul în lungmetraj al regizoarei norvegiene Lilja Ingolfsdottir – un film despre o femeie care trebuie să se împace cu ea însăşi atunci când soţul îi spune că vrea să divorţeze. L-am găsit potrivit pentru o proiecţie de Valentine`s Day, spune Ionuț Mareș.

• Islanda – este întâlnirea cu regizoarea Ninna Pálmadóttir, care va fi prezentă la Nordic Competition pentru a discuta cu publicul despre debutul ei, „Singurătate” („Solitude”, 2023). Selectat la numeroase festivaluri, filmul urmăreşte un fermier în vârstă care se mută pentru prima dată la oraş, unde stabileşte o legătură cu un băiat care vinde ziare.

• Suedia – documentarul „Fraţii Andersson” („The Andersson Brothers”, 2024), al regizoarei Johanna Bernhardson, este un portret tandru a patru frați care s-au despărțit, dintre care unul este regizorul de renume mondial Roy Andersson, iar altul, tatăl cineastei.

• Finlanda – „Racheta” („The Missile”, 2024), debutul cineastei Miia Tervo. Plasat în Laponia finlandeză în 1984, filmul are în prim-realizing o mamă singură, care lucrează la un ziar dintr-o mică localitate și care este atrasă în investigația din jurul prăbușirii unei rachete, care dă peste cap viața comunităţii. Actriţa Oona Airola este fantastică.

• Danemarca – este copia restaurată a „Pusher” (1996), debutul furios al celebrului regizor danez Nicolas Winding Refn, dar şi al actorului ajuns un star mondial Mads Mikkelsen, care joacă alături de Kim Bodnia şi Zlatko Buric.

Ambasadoarea Norvegiei: „Este o invitație de a vedea lumea prin lentile nordice”

Hilde Svartdal Lunde, ambasadoarea Norvegiei la București, invită publicul să se lase sedus de spiritul nordic. Ea povestește cum evenimentul este o sărbătoarea a culturii și ideilor, dar și o dovadă a legăturii dintre aceste popoare și țara noastră. 

„Este o dovadă vie a legăturii puternice dintre țările nordice, unite prin valori și viziuni comune, și a legăturii lor tot mai mari cu România. Mai mult decât o serie de evenimente, festivalul este o invitație de a vedea lumea prin lentile nordice. Acesta deschide ușa poveștilor de sustenabilitate, incluziune și coeziune socială, și oferă perspective noi de construire a unui viitor mai bun, în timp ce întărește puntea culturală dintre regiunea nordică și România”, a spus Hilde Svartdal Lunde pentru ZiarInfo.