Ce forme ar putea lua garanțiile de securitate pentru Ucraina. Scenariile analizate de experți

Într-o demonstrație de unitate fără precedent, care l-a impresionat pe Donald Trump, grupul de lideri europeni care s-a deplasat la Washington pentru a-l susține pe Volodimir Zelenski l-a convins pe președintele american că garanțiile de securitate au necesitate vitală pentru Ucraina. Însă sub ce formă ar putea fi oferite aceste garanții sunt detalii ce abia sunt discutate de aliați. Experți citați de DW analizează câteva scenarii în acest sens.

 „Sunt dispuși să trimită oameni pe teren”, declara Trump pentru Fox News, după întâlnirea cu liderii europeni. 

În același timp, în urma unor întâlniri ale coaliției celor doritori să sprijine Ucraina, formată din peste 30 de țări, unele țări au declarat chiar că ar fi dispuse să trimită trupe.

Experți consultați de DW explică ce ar însemna trimiterea unor trupe în Ucraina și cum ar putea contribui acestea la garantarea păcii.

Forțe de menținere a păcii

Acestea ar proveni din state neutre și ar avea un rol non-combativ.

„Rolul de menținere a păcii este cel mai apropiat de sistemul ONU; aceste forțe observă părțile beligerante într-o situație tensionată după încetarea focului”, a explicat Rafael Loss, expert în apărare și securitate la Consiliul European pentru Relații Externe (ECFR). 

El explică însă: „Din punct de vedere conceptual, nu cred că acest rol s-ar potrivi cu ceea ce doresc ucrainenii și cu modul în care se percep europenii. Ei nu sunt neutri în acest conflict și doresc să fie văzuți ca fiind de partea Ucrainei”

În plus, utilizarea forței de către forțele de menținere a păcii este strict reglementată de regulile de angajare, care sunt specifice fiecărui mandat și pot include acțiuni de autoapărare și protejarea civililor.

În contextul specific al Ucrainei și Rusiei, prezența forțelor de menținere a păcii s-ar reduce la misiuni de observare „care necesită câteva mii de soldați ușor înarmați”, a spus Loss.

„Aceștia ar fi poziționați de-a lungul liniei de contact pentru a observa și a raporta respectarea încetării focului, dar nu pentru a se angaja în luptă”, a explicat el.

Instructori militari

Multe țări europene sunt mai degrabă dispuse să trimită câteva sute până la câteva mii de instructori, au declarat experți pentru DW.

Aceștia ar avea un rol necombativ și ar avea sarcina de a instrui soldații ucraineni în țară și a-i învăța să opereze echipamente occidentale specializate.

Totodată, prezența lor ar ajuta la eficientizarea aparatului de apărare și ar avea un efect benefic și asupra culturii militare de sorginte sovietică, apropiind-o de practicile și normele occidentale.

„Unul dintre efectele culturale ar fi schimbarea stilului de comandă. Ucrainenii au lucrat în mare parte cu sisteme bazate pe modelul sovietic, iar acum fac tranziția la sisteme bazate pe modelul NATO, care privilegiază inițiativa în detrimentul ierarhiei”, a spus Loss. 

Totuși instructorii, ca și forțele de menținere a păcii, nu ar fi probabil un factor de descurajare eficient, care să garanteze propriu-zis că Rusia nu va ataca din nou.

Astfel, „trupele ar putea fi staționate în rol consultativ pentru a moderniza structurile militare ale Ucrainei și a le alinia la standardele și procedurile NATO”, a spus Loss.

Cum ar putea arăta o forță de descurajare

Europenii au discutat despre trimiterea unei forțe pregătite de luptă, dar nu cu scopul de a se angaja contra Rusiei.

Prezența acestora pe teren ar acționa ca factor de descurajare.

„Dacă ai un contingent semnificativ pe teren, atunci asta reprezintă în sine un factor de descurajare”, a spus Guntram Wolff, expert în afaceri externe la centrul de reflecție Bruegel din Bruxelles. 

Potrivit centrului de reflecție Institutul German pentru Afaceri Internaționale și Securitate (SWP), scopul unei astfel de forțe „nu ar fi acela de a apăra Ucraina în caz de agresiune, ci de a descuraja Rusia prin staționarea unei prezențe militare europene suficiente”.

Însă asta ar necesita probabil un număr mare de soldați – în jur de 150.000.

Or, conform cifrelor Institutului Internațional de Cercetare pentru Pace din Stockholm, Europa și Regatul Unit au în prezent aproape 1,5 milioane de militari în serviciul activ.

Multe țări europene sunt reticențe față de ideea de a retrage soldații aflați în serviciul național și cei angajați în planurile de apărare ale NATO menite să pregătească o ripostă în cazul unui atac direct asupra teritoriului alianței. „Forțele desfășurate ar crea lacune în planurile actuale ale NATO, care ar trebui adaptate”, se arată în documentul SWP. 

Există însă și alte motive de îngrijorare. Experții fac observația că soldații europeni nu sunt la fel de experimentați în luptă ca omologii lor ruși.

Potrivit unui studiu Bruegel publicat în februarie, „eficacitatea lor este afectată de lipsa unui comandament unificat”, deoarece armatele se află sub comanda unor guverne diferite.

Expertul de la ECFR a adăugat că trimiterea unui număr atât de mare de trupe într-un conflict este inacceptabilă din punct de vedere politic

„Există diferențe enorme între țările europene în ceea ce privește desfășurarea trupelor”, a afirmat Andre Hartel, șeful biroului SWP din Bruxelles.

„Germania nu consideră acest lucru ca făcând parte din garanțiile de securitate.”

Italia a exclus, de asemenea, desfășurarea trupelor italiene pe teren. O altă idee este aceea de a desfășura un număr mai mic de trupe europene în ceea ce experții au descris ca fiind un scenariu de declanșare. „Poți desfășura între 5.000 și 10.000 de soldați, dar dacă cineva este rănit, atunci acest lucru atrage întregul continent european și, prin urmare, Rusia probabil nu ar ataca”, a spus Wolff.

Prezența trupelor europene ar face NATO parte la război?

În ambele scenarii în care ar fi trimise trupe, există riscul ca militarii să fie ținta trupelor rusești sau chiar să fie uciși într-un atac cu drone și în bombardamente.

Totuși, simpla prezență a trupelor europene pe teren nu ar implica neapărat NATO în calitate de alianță.

Și întrucât Trump a declarat deja că orice desfășurare va fi în afara NATO, aliații nu vor fi de facto în război cu Rusia, chiar dacă trupele europene ar fi atacate de Rusia.

„Este puțin probabil ca NATO să răspundă ca alianță. Dar vor avea consultări”, a spus Loss.

„Nu există nicio obligație legală de a face ceva”, a adăugat el. „După cum este formulat tratatul [NATO], răspunsul ar putea fi orice consideră aliații că este adecvat.” 

Experții consideră că orice răspuns din partea țărilor implicate în coaliție ar fi probabil limitat și specific situației. „Dacă este vorba, să zicem, doar de un accident, atunci este una. Dacă este un atac deliberat, și unul masiv [asupra trupelor europene], atunci răspunsul ar fi diferit”, a spus Wolff de la Bruegel. 

Experții au mai remarcat că diverse guverne europene sunt angrenate în simularea unor astfel de scenarii, dar se confruntă cu o dilemă: desfășurarea trupelor este totuși riscantă și, în ciuda tuturor precauțiilor, ar putea implica țările lor într-un război pe care doresc să îl evite.