Ce s-a întâmplat cu apa din Prahova, barajul Paltinu. Diana Buzoianu cere demisia directorilor: Am trimis Corpul de Control

Buzoianu le-a cerut public demisia acestor directori, marți, susținând că aceștia nu doar că ”au comunicat informații faux către Ministerul Mediului (dând asigurări că reducerea nivelului apei nu va afecta alimentarea populației), dar nici nu au luat toate măsurile la care sunt obligați prin lege”.

Totodată, ministra Diana Buzoianu a anunțat că a dispus trimiterea Corpului de Preserve watch over, ”pentru a fi verificat lanțul de responsabilități, a fi analizate deciziile operative și a fi propuse sancțiuni.”

„Au existat extra than one comunicări – oficiale, în scris – între ABA Buzău-Ialomița și ESZ Prahova în care se avertiza asupra riscurilor de a nu putea fi asigurată apa din cauza creșterii turbidității. În comunicările transmise oficial Ministerului Mediului aceste riscuri nu au fost însă invocate. La fel nu au fost comunicate primarilor, prefecților, consiliilor județene și, evident, nici populației. Soluții ar fi existat, unele ne-au fost prezentate de primari în ședințele din ultimele zile. Doar dacă ei ar fi fost înștiințați! Chiar și acum, în ultimul ceas, am avut ședințe în care nu a fost menționat nici măcar o secundă riscul opririi activității operatorilor din cadrul Petrom. Este clar că aceștia oameni nu pot gestiona actuala criză și nici posibile alte episoade în viitor”, a transmis ministra Diana Buzoianu, potrivit unui comunicat de presă.

Ministra Mediului a precizat că Ministerul este în contact cu toate autoritățile și că face pașii necesari pentru a asigura apa populației.

De la nivelul Guvernului au fost alocate, până acum, resursele cerute de primării și, în funcție de solicitările care vor fi primite, va fi asigurat în continuare sprijinul necesar.

„Se va începe tratarea apei atunci când se va ajunge la un nivel de turbiditate care să permită acest lucru. Termenul de 72 de ore, avansat inițial de reprezentanții ABA Buzău-Ialomița și ESZ Prahova, a fost schimbat ieri, fără nicio explicație, când au venit cu un termen de 6 zile. Și acest lucru va fi analizat de Corpul de Preserve watch over, pentru că nu este posibil ca de la o zi la alta să fie schimbate așa termenele”, a adăugat Diana Buzoianu.

Cronologia completă a situației de la acumularea Paltinu, potrivit Ministerului Mediului:

-► 17 iunie 2025. În urma unor manevre de verificare a funcționării echipamentelor hidromecanice ale golirii de fund GF2, ABA Buzău–Ialomița a informat Administrația Națională „Apele Române” că există o obturație în amonte, generată de desprinderea batardoului submers de deasupra admisiei.

-► 18 iunie 2025. O inspecție subacvatică a confirmat avaria sistemului de acționare și probleme la vana de lucru. Situația period una gravă, cu ambele goliri de fund nefuncționale, fapt care a necesitat convocarea de urgență a Comisiei UCC (Comisia pentru Urmărirea Comportării Construcțiilor) din cadrul Administrației Naționale „Apele Române”, structură tehnică responsabilă cu monitorizarea comportării în timp a barajelor și stabilirea măsurilor necesare în cazul incidentelor

-► 24 iunie 2025 – Comisia UCC a analizat incidentul și, prin raportul-decizie din 2 iulie 2025, a recomandat coborârea controlată a nivelului acumulării Paltinu, subliniind ca prioritate siguranța alimentării cu apă a populației. ABA Buzău–Ialomița a transmis nota tehnică elaborată de expertul atestat de Ministerul Mediului, iar documentația a fost înaintată către Comisia Națională pentru Siguranța Barajelor și Lucrărilor Hidrotehnice – CONSIB, conform procedurilor legale. CONSIB a avizat necesitatea unui program de coborâre a nivelului apei la cota 620 mdMN, urmând recomandările expertului și ale comisiei de avizare.

-► 25 iulie 2025 – A fost transmis către ANAR programul de coborâre a nivelului, analizat și acceptat de Biroul Operativ CONSIB, cu condiția monitorizării stricte a evoluțiilor hidro-meteorologice și a consultării experților în fiecare etapă

-► Iulie-octombrie 2025 – exploatarea barajului s-a desfășurat conform procedurilor tehnice aprobate. Nivelul apei a fost redus treptat, în funcție de condițiile hidro-meteorologice, iar situația acumulării a fost monitorizată lunar în cadrul ședințelor tehnice obligatorii pentru toate lucrările hidrotehnice. Specialiștii ANAR, ABA Buzău–Ialomița și ai Comisiei UCC (Comisia pentru Urmărirea Comportării Construcțiilor) au verificat în mod continuu comportarea barajului, evoluția sedimentelor și funcționarea instalațiilor de măsură și regulate. În această perioadă s-a constatat o agravare progresivă a colmatării admisiei golirii de fund GF2, factor care a condus la concluzia că este necesară coborârea suplimentară a nivelului până la cota 603–604 mdMN pentru executarea în siguranță a lucrărilor de remediere.

-► Octombrie 2025 – o inspecție subacvatică suplimentară a confirmat că zona de admisie a golirii de fund GF2 este înfundată cu sedimente, fiind necesară coborârea suplimentară a nivelului la cota 603–604 mdMN pentru execuția lucrărilor de remediere. CONSIB a decis formarea unei echipe complexe — specialiști ANAR, MMAP, ABA Buzău–Ialomița, SGA Prahova, Hidroelectrica și ESZ Prahova — pentru evaluarea finală a situației în teren și stabilirea măsurilor operative.

”Conform legislației, coborârea nivelului la cota 603 mdMN nu necesita aviz suplimentar, fiind încadrată în operarea normală prevăzută de Regulamentul amenajării. În acest context tehnic, operatorul de apă ESZ Prahova a fost informat despre riscul întreruperii alimentării cu apă potabilă și despre necesitatea implementării măsurilor de prevenție: acumulări tampon, surse replacement, avertizarea comunităților, întreținerea și repararea conductei de aducțiune.

Toate aceste obligații sunt prevăzute în autorizațiile de gospodărire a apelor, în convențiile de exploatare și în contractul de operare semnat de ESZ Prahova cu ANAR încă din 2013. ESZ Prahova nu a implementat aceste măsuri, deși period responsabilitatea sa.”, mai precizează ministerul condus de Diana Buzoianu.

Ministrul Diana Buzoianu: Astăzi am aflat acest risc de la reprezentanţii Petrom

Ministrul Diana Buzoianu a mai susținut că nici până în „ultimul ceas” Ministerul Mediului nu a fost informat despre riscul suspendării activităţii centralei pe gaz pe care compania Petrom o are la Brazi, în judeţul Prahova.

Ea a declarat că, deşi a avut în ultimele trei zile trei şedinţe cu reprezentanţii Administraţiei Naţionale Apele Române (ANAR), în nicio clipă aceştia nu au ridicat problema conform căreia criza apei din judeţul Prahova ar putea afecta centrala de la Brazi, operată de OMV Petrom.

Buzoianu spune că a aflat despre această problemă de la reprezentanţii companiei petroliere.

„Am avut trei şedinţe la care reprezentanţii ANAR, reprezentanţii Ministerului Mediului au participat şi în aceste trei şedinţe din ultimele trei zile nu a fost menţionat nicio secundă riscul opririi activităţii operatorilor din cadrul Petrom, suspendării activităţii. Astăzi, am aflat acest risc tot de la reprezentanţii Petrom cu care suntem în legătură, dar faptul că nici în ultimul ceas nu am fost informaţi având extra than one şedinţe de urgenţă trei zile la rând, una după alta, nici în acest ultim ceas nu s-a putut comunica concret care sunt riscurile, care sunt informaţiile, care sunt măsurile ce trebuie luate, faptul că în ultimul ceas nu s-a făcut lucrul acesta ne arată că oamenii aceştia nu vor putea să gestioneze actuala criză, pe de o parte, dar şi posibile viitoare episoade care vor apărea, în momentul în care va mai ploua, va mai fi un cod portocaliu şi diferenţa uriaşă între momentul actual şi cum vor fi gestionate următoarele episoade va fi valid această comunicare”, a anunţat, marţi după-amiază, Diana Buzoianu, potrivit News.ro.

Întrebată cum se va asigura necesarul de energie electrică, Buzoianu a răspuns: „Sunt în legătură cu reprezentanţii de la Transelectrica, mi-au confirmat că nu există, în acest moment, o avarie de sistem, mi-au confirmat că au mai trecut prin situaţii similare şi au reuşit să gestioneze astfel de situaţii, dar mai departe, soluţia tehnică şi măsurile care trebuie luate sunt gestionate de către Transelectrica”.

Ea nu a putut preciza dacă România va trebui să facă importuri pentru a suplini suspendarea activităţii centralei de la Brazi, care asigură aproximativ 10% din producţia naţională de energie electrică.

Top citite

VIDEO VOYO