Ce se mănâncă de Revelion

În diverse culturi, anumite alimente sunt considerate purtătoare de noroc pentru anul ce urmează.

În România, porcul, peștele și strugurii sunt nelipsiți de pe masa de Revelion. Se spune că aduc noroc și asigură prosperitate, sănătate și belșug în anul ce urmează. Iată ce se mănâncă de Revelion pentru a avea un an ca la carte.

Superstiții culinare – ce se mănâncă de Revelion în România și în alte țări

Românii fac mese mari și îmbelșugate de Revelion și au grijă ca Anul Nou să îi prindă cu farfuriile și paharele pline.

Se spune că trebuie să mănânci pește ca să aluneci prin noul an ca peștele prin apă și se evită crustaceele și puiul, pe motiv că aduc ghinion. 

Carne de porc – Porcul este văzut ca simbol al norocului de Anul Nou. Se spune că nu este bine să mănânci carne de pui pentru că „scurmă înapoi”. Porcii își înfig botul în pământ și avansează, simbolizând progresul. De asemenea, după tăierea porcului de Crăciun oamenii obișnuiesc să pregătească rețete culinare ce se pretează și pentru masa de Revelion. 

Varză – Varza murată sau în alte forme acompaniază adesea carnea de porc. Frunzele de varză simbolizează o viață lungă, iar varza este asociată cu bogăția.

Fasole – Consumată în particular de Anul Nou în sudul SUA, această leguminoasă simbolizează norocul. 

Verdețuri – Legumele cu frunze verzi, cum ar fi varza kale sau frunze de varză creață (collard green), sunt simboluri ale prosperității datorită culorii lor, care amintește de bani. În tradițiile sudiste, verdețurile erau agățate și la uși pentru a alunga spiritele rele.

Orez – Orezul este un aliment central în tradițiile de Anul Nou din Asia și sudul SUA. Este asociat cu prosperitatea, iar în India se crede că îndepărtează ghinionul. De altfel, în România se obișnuiește să se arunce cu orez în casele oamenilor în prima zi a anului pentru prosperitate și noroc.

Linte – În Italia, lintea este consumată după miezul nopții, alături de carne de porc, datorită formei sale rotunde care amintește de monede. Este văzută ca un simbol al prosperității.

Pește – În țările nordice, heringul este un simbol al norocului, datorită solzilor săi argintii care amintesc de bani. Peștele, în total, este văzut ca un simbol al abundenței, de aceea nu lipsește de pe mesele de Revelion nici în România.

Tăiței – În multe țări asiatice, tăițeii sunt serviți de Anul Nou pentru a simboliza longevitatea. Este crucial ca aceștia să nu fie rupți în timpul preparării, pentru a nu întrerupe simbolul vieții lungi.

Fructe – În cultura filipineză, se aleg 12 tipuri de fructe rotunde pentru a reprezenta fiecare lună a anului. În alte culturi, rodia simbolizează fertilitatea și renașterea, iar portocalele și strugurii sunt asociate cu prosperitatea. Românii au pe masă struguri de Revelion. Tradiția spune că este bine să mănânci 12 boabe de struguri sub masă la ora 00:00, pentru noroc și prosperitate.

Găluști – Găluștile, cu forma lor ce amintește de sacii cu bani, sunt populare de Anul Nou, mai ales în tradițiile asiatice. Se crede că aduc bogăție și noroc.

Șampanie – Șampania a devenit sinonimă cu Revelionul încă din Imperiul Roman, iar în secolul al XIX-lea a fost asociată cu prosperitatea și petrecerile fastuoase. Indiferent dacă alegi prosecco sau șampanie clasică, un pahar de spumant rămâne o tradiție elegantă pentru a întâmpina Anul Nou.

Tortul Vasilopita
- Grecii savurează un tort numit Vasilopita, cunoscut și sub denumirea de „plăcinta regelui” sau „plăcintă cu busuioc”. Acest tort este preparat exclusiv pentru Anul Nou și se consumă în prima zi a anului, de Sfântul Vasile.

La ce oră se mănâncă strugurii de Revelion – tradiție și semnificație

Strugurii de Revelion se mănâncă valid la miezul nopții, atunci când ceasul bate ora 00:00 și începe Anul Nou. Acest obicei este respectat în multe țări, inclusiv în România, fiind asociat cu norocul, prosperitatea și împlinirea dorințelor în anul care urmează. Tradiția spune că trebuie să mănânci 12 boabe de struguri, câte una pentru fiecare bătaie a ceasului sau pentru fiecare lună a anului.

Fiecare bob de strugure simbolizează o lună plină de sănătate, succes și belșug. Dacă reușești să mănânci toate cele 12 boabe până când se termină bătăile ceasului, se crede că vei avea un an norocos și echilibrat. De aceea, momentul este unul plin de emoție și concentrare, iar strugurii sunt pregătiți din timp pe masă.

Obiceiul de a mânca struguri la miezul nopții de Revelion își are originile în Spania, dar s-a răspândit mercurial în întreaga lume. În România, această tradiție este tot mai populară, fiind îmbinată cu alte ritualuri de Anul Nou, precum artificiile, șampania și urările de „La mulți ani”.

Tradiții culinare în lume de Anul Nou

Olanda – Oliebollen sunt gogoși rotunde, prăjite în ulei. Aluatul este amestecat cu coacăze sau stafide și presărat cu zahăr pudră. Aceste „bile” sunt servite împreună cu șampanie de Revelion.

El Salvador: Cu un minut înainte de miezul nopții, de Revelion, oamenii din El Salvador sparg un ou într-un pahar cu apă și îl lasă așa până dimineața următoare. Forma gălbenușului prezice ce va aduce Anul Nou.

China: De Anul Nou, chinezii se bucură de tang yuan—colțunași dulci din orez, umpluți cu pastă dulce de fasole, gemuri de fructe, pastă de semințe de susan, nuci și zahăr sau ciocolată. În mod tradițional, aceștia sunt fierți și serviți într-o supă clară sau cu un sirop infuzat cu ghimbir.

Turcia: În Turcia, oamenii sparg rodii pe jos la intrarea în casă, în noaptea de Revelion. Cu cât fructul se sparge în mai multe bucăți și cu cât semințele (care simbolizează fertilitatea și prosperitatea) se împrăștie mai mult, cu atât mai mult noroc va avea persoana care le sparge.

Coreea de Sud: Sud-coreenii mănâncă tteokguk,
o supă cu niște „turte” de orez, carne și legume pentru a avea noroc și pentru a mai adăuga un an la vârstă. Ei cred că împlinesc un an în plus după miezul nopții de Revelion, și nu de ziua lor de naștere. Dacă nu mănâncă această supă, înseamnă că nu mai îmbătrânesc cu un an.

Polonia: În Polonia, oamenii mănâncă de obicei hering murat, fie cu sos de smântână, fie cu ceapă, alături de alte pești afumați și murați, pateuri și chifteluțe, de Revelion, pentru noroc.

Danemarca și Norvegia: Kransekage, care înseamnă „tort coroană”, este o mâncare tradițională scandinavă servită de Revelion. Este un tort înalt, în formă de con, layout din mai multe inele concentrice de tort așezate unul peste altul. Tortul este de obicei servit cu o sticlă de vin sau Aquavit în mijloc și este decorat cu ornamente, steaguri și pocnitori.

Argentina: Argentinienii cred că mâncatul de fasole în noaptea de Revelion îi va ajuta să își păstreze locurile de muncă sau să găsească altele mai bune în anul ce urmează.

Suedia:
O tradiție alimentară de Anul Nou în Suedia implică servirea unei budinci de orez cu o migdală ascunsă în within. Cel care găsește migdala va avea 12 luni de noroc.

Iran: Pentru a întâmpina Anul Nou, mulți iranieni mănâncă kuku sabzi, un tip de omletă făcută cu ou și ierburi proaspete, și/sau faloodeh, un barren region făcut din tăiței tip vermicelli și un sirop dulce.

Citește și…