Ce urmează după întâlnirea tensionată de la Casa Albă. „Strategia SUA va fi ca UE să accepte dinamica relațiilor pozitive cu Moscova”| ANALIZA

Eforturile de a aduce pacea în Ucraina vor continua și după întrevederea din Biroul Oval, dintre Volodimir Zelenski, Donald Trump și JD Vance, care s-a sfârșit în mod neașteptat, spun specialiștii consultați de Adevărul.

Întâlnirea dintre Donald Trump și Volodimir Zelenski s-a încheiat neașteptat FOTO: EPA-EFE

Întrevederea din Biroul Oval, din 28 februarie, care nu a mai fost urmată de semnarea acordului SUA-Ucraina privind exploatarea mineralelor din Ucraina, va rămâne în istoria diplomației, crede Hari Bucur-Marcu, expert internaţional în politici de apărare, alianţe militare și reforma sectorului de securitate. Expertul face o paralelă cu o întâlnire pe care tot Donald Trump a avut-o, în primul său mandat, cu liderul nord-coreean Kim Jong-un, desfășurată departe de ochii presei (spre deosebire de cea cu Zelenski), însă de asemenea terminată brusc. Și acea întâlnirea a fost urmată de eforturi pe cale diplomatică, ceea ce, crede Hari Bucur Marcu, se va întâmpla și de data aceasta.

„Eu am spus la un moment dat că atitudinea președintelui Trump a fost similară cu cea din 2019, când la Hanoi, în Vietnam, s-a întâlnit cu liderul nord-coreean în speranța că ar putea să ajungă, în urma întâlnirii dintre ei, la un acord de un anumit fel apropo de armele nucleare nord-coreene. Ei bine, întâlnirea s-a desfășurat în spatele ușilor închise, fără prezența presei, dar practic a avut aceleași rezultate pe care le-a avut cea de ieri. Adică nu s-au înțeles, lui Trump i-a fost foarte clar că nord-coreeanul nu vrea să ajungă la niciun acord, ci doar vrea să capitalizeze prin faptul că se întâlnește cu președintele american. Președintele american a întrerupt întrevederea, a renunțat la restul programului pe care îl aveau împreună și asta a fost tot, urmând ca pe canale diplomatice să pregătească o nouă întâlnire, în linia de demarcație militară din Coreea. Ceea ce probabil că se va întâmpla și acum. De asta am evocat momentul acela, pentru că Trump n-a renunțat la ideea de obținere a unui acord cu Ucraina, cu tot spectacolul pe care l-a oferit, urmând ca pe canale diplomatice să se convină o nouă întâlnire sau eventual chiar semnarea documentului fără să fie nevoie ca cei doi președinți să se întâlnească. Nu este ca și când am și asistat la o ruptură ireconciliabilă între America și Europa”, este de părere expertul.

Fără precedent, în schimb, a fost ca doi șefi de stat să se certe între ei, când respectivul moment ar fi trebuit să fie unul pur protocolar.

Momentul de maximă tensiune

Prima parte din întâlnirea lui Volodimir Zelenski cu Donald Trump și JD Vance a decurs absolut normal. Momentul de tensiune a fost cel în care Zelenski „a dat semne că are de gând în întrevederea dintre ei să condiționeze semnarea acordului de garanții de securitate, ceea ce e foarte important de înțeles, pentru că este a treia oară când spune asta”, a precizat Bucur-Marcu. De fiecare dată i s-a răspuns că garanțiile de securitate vor veni după semnarea acordului și că acordul însuși este o garanție de securitate, reamintește expertul. Președintele Ucrainei cere „o aliere în NATO sau măcar într-o coaliție de voință tip NATO, fără prezența americană propriu-zisă pe teritoriul Ucrainei”, iar această cerință a expus-o într-un mod „cu totul nediplomatic”, consideră Hari Bucur Marcu. De aici discuțiile au degenerat, au venit și alte reproșuri, de o parte și de cealaltă, însă situația este departe de ipoteza pe care anumiți adepți ai teoriei conspirațiilor au emis-o. „Sunt unii care sunt pasionați de teoria conspirațiilor care vorbesc despre o ambuscadă pe care au pregătit-o americanii ucraineanului, ceea ce este cu totul și cu totul absurd, din simplul motiv că americanii chiar voiau să încheie contractul, care era în interesul lor. N-aveau niciun interes să-l arate pe Zelenski slab și supus”, crede Hari Bucur-Marcu.

„Oprirea războiului nu o poate face decât Trump”

Întrevederea cu scântei va intra în istoria diplomației, însă nu avea și alte consecințe, crede expertul. Liderii europeni i-au transmis președintelui Ucrainei mesaje de susținere după cele întâmplate în Biroul Oval, însă vorbim de o susținere mai degrabă morală, consideră expertul.

„Îl susțin moral, mai mult decât moral cu ce să-l susțină? Ce pretinde Zelenski este ca Europa, sau Occidentul, să meargă la război împotriva Rusiei, de partea sa. Asta este pretenția maximală a lui Zelenski, or asemenea lucru nu se întâmplă. Tot ce au promis europenii este că după ce va înceta războiul, în faza de separare a forțelor fost combatante, pe aliniamente îndepărtate una de alta, între aceste forțe să se interpună o forță europeană, ca un fel de monitorizare a încetării focului și mai ales a opririi războiului, să nu mai existe condiții de reluare a războiului. În faza aceasta suntem. Nu se vorbește nicăieri, nu s-a vorbit absolut deloc, nici de soarta teritoriilor ocupate în momentul de față de militarii ruși, nu s-a vorbit nici de soarta prizonierilor de război, nici de compensații, nici de cine va suporta efortul de reconstrucție post-conflict în Ucraina, nimic despre asta nu s-a vorbit. Așa că dacă e să ofere un ajutor sau vreun sprijin europenii Ucrainei, doar în maniera aceasta, după oprirea războiului. Or oprirea războiului nu o poate face decât Trump”, apreciază Hari Bucur Marcu.

Există doar două variante ca acest război să înceteze, conform expertului: fie victoria decisivă a uneia dintre părți, fie oprirea pe calea negocierilor, fără un învingător. „Suntem în situația în care America propune această variată, de oprire a războiului fără învingători și învinși, iar pentru asta singurul care poate să o facă este agresorul, respectiv Federația Rusă. Ei, Trump zice că în discuțiile pe care le-a avut cu Putin a înțeles de la Putin că ar fi dispus să oprească acest război. Ceea ce îl face pe Trump ca singurul din lumea asta capabil să oprească războiul”, spune Hari Bucur Marcu.

Europa ar urma să intervină după ce se oprește războiul și să ajute Ucraina pe de o parte prin oferirea unor garanții prin prezența unor trupe europene pe teritoriul Ucrainei, dar nu în contact și în luptă cu rușii, ci doar pentru a preveni o nouă agresiune rusească, iar pe de altă parte, să contribuie masiv la reconstrucția Ucrainei și la rezolvarea problemelor umanitare create de război, explică expertul.

Chiar și după întrevederea furtunoasă și părăsirea Casei Albe în mod neașteptat lucrurile ar fi putut fi îndreptate, a mai spus Hari Bucur Marcu. Au existat așteptări ca Volodimir Zelenski să recunoască, în interviul acordat Fox News, că a depășit măsura și să revină pentru a semna acordul. „Ceea ce Zelenski n-a făcut, pentru că el nu vrea să semneze acordul decât în condițiile în care i se dau garanții de tipul de care am vorbit. Delegațiile vor relua contactele, vor încerca să găsească o soluție amiabilă, dar e a treia oară când refuză Zelenski semnarea unui acord fără așa-zisele garanții de securitate pe care le pretinde”, a adăugat expertul.

„Ucraina a mers pe mâna administrației Biden”

Expertul în securitate a explicat că au existat mai multe ocazii până acum ca războiul din Ucraina să se încheie. Un prim moment ar fi fost chiar după primele zile de conflict, atunci când Ucraina a reușit să oprească ofensiva rusească. Un alt moment a fost la câteva săptămâni, când era evident, adaugă expertul, că Rusia nu are o soluție prin care să-și atingă obiectivele propuse. S-au înregistrat atunci și câteva tentative de negocieri, dar care nu s-au finalizat. În cele din urmă s-a ajuns la războiul de uzură de astăzi, care a curmat sute de mii de vieți și a dus la distrugerea atâtor așezări.

„Una peste alta, Ucraina a mers pe mâna administrației Biden, care a propus și chiar a declarat – la începutul lunii aprilie 2022, secretarul Apărării, Lloyd Austin, a declarat – că strategia americană în Ucraina este prelungirea războiului până când Rusia va fi uzată atât de puternic din punct de vedere al puterii militare convenționale încât să nu mai poată reprezenta o amenințare pentru nimeni altcineva în Europa”, a reamintit Bucur-Marcu.

În prezent ne aflăm însă într-o altă fază, în care noua administrație Trump a anunțat că vrea să oprească războiul, adică o strategie opusă de cea a democratului Joe Biden. Zelenski încă mai crede, spune expertul, că are suficiente argumente pentru a-l face pe Donald Trump să se răzgândească.

„Singura soluție, să izolăm Rusia, să fie o nouă Coreea de Nord”

Chiar dacă pare că poziția SUA și cea a partenerilor europeni nu este comună în privința încheierii războiului din Ucraina, coeziunea transatlantică încă există, susține expertul. Liderii europeni se vor întâlni peste două zile pentru a discuta tocmai despre securitatea Europei și despre cum se vor situa „nu împotriva Americii, dar independent de America”. „Nu independent total, ci independent în sensul în care America acum contează cam două treimi, la o treime europeană, ca putere militară în Europa și americanii cer europenilor să ajungă la paritate, adică să reducă partea americană sau să crească contribuția europeană astfel încât să se ajungă la jumătate-jumătate, preferința fiind pentru creșterea contribuției europene și nu scăderea contribuției americane”, a explicat Hari Bucur-Marcu.

Expertul a explicat de asemenea și cât de importantă a fost și este prezența americană în Europa, dar și ce va trebui făcut pentru a compensa eventuala retragere de trupe americane.

„Problema cu Europa este următoarea: în secolul trecut, Europa a provocat două războaie mondiale, care erau mondiale mai ales pentru că pe vremea aceea Europa era metropolă de colonii, aveau colonii cam peste tot. În asemenea condiții, războaiele intra-europene au devenit războaie mondiale. Pacea care s-a realizat de 80 de ani încoace este o pace realizată exclusiv pe prezența americană militară în Europa. Dacă n-ar fi rămas americanii, care s-au retras după primul Război Mondial, dacă n-ar fi rămas după Al Doilea Război Mondial, inițial ca forțe de ocupație în Germania și ulterior ca forțe invitate în Europa, nu numai în Germania, ci și în alte țări, inclusiv în România, era foarte posibil ca europenii să se războiască din nou între ei, după 20-30-40 de ani de la al Doilea Război Mondial. N-au făcut-o pentru că sunt americanii aici. Ei bine, dacă pleacă americanii sau dacă americanii își reduc prezența militară și europenii continuă să se înarmeze, e foarte posibil ca să existe condiții din nou de un război european, (…) ceea ce își dorește foarte mult Rusia, fără îndoială”, atrage atenția expertul.

Soluția pentru a contracara acest pericol este constituirea unei forțe de apărare multinațională, la care să contribuie fiecare națiune, în timp ce pe teritoriul țărilor europene să rămână forțe modeste de apărare pentru nevoi interne sau urgențe.

„Nu mai vorbesc de soluția ideală a unei armate europene unite. Adică Uniunea Europeană să se transforme în Statele Unite ale Europei și să aibă o armată comună, așa cum au americanii”, a completat Bucur-Marcu.

Cât despre amenințarea pe care o reprezintă Rusia, o putere nucleară, soluția acestei probleme ar fi izolarea Federației Ruse, crede expertul. „Singura soluție este cea pe care am experimentat-o de atâta timp în Coreea de Nord. Să izolăm Rusia, să fie o nouă Coreea de Nord, oarecum sprijinită, care să aibă un fel de ieșire la mapamond prin China, China devenind esențială pentru existența Rusiei în condițiile astea”, a mai spus expertul Hari Bucur Marcu.

„Ceea ce s-a dorit este ca Ucraina să accepte termenii politici ai înțelegerii dintre Washington și Moscova”

Analistul de politică externă Ștefan Popescu a vorbit, de asemenea, într-o intervenție la Digi 24, despre șansele ca Ucraina să obțină un acord mai bun având susținerea partenerilor europeni, atrăgând atenția că SUA va încerca mai degrabă să impună o normalizare a relațiilor cu Rusia.

„Depinde cât poate fi ținută această poziție a europenilor și depinde dacă un Consiliu European lărgit, cu Marea Britanie și Norvegia, va reuși să definească o poziție comună, iar această poziție comună cât timp va fi ținută. Pentru că, să nu ne facem iluzii, strategia SUA va fi ca Uniunea Europeană să accepte, să se înscrie în dinamica relațiilor pozitive cu Moscova pe care aceasta a declanșat-o. Aceasta este marea dorință”, a spus Popescu. Analistul a explicat astfel de ce Kaja Kallas, Înaltul Reprezentant al UE pentru afaceri externe și politica de securitate, a fost ignorată de către administrația americană pe parcursul prezenței sale recente la Washington, la prestigiosul Institut Hudson.

„De ce a fost ignorată șefa diplomației europene? Nu numai că Uniunea Europeană nu are o politică externă comună, dar în același timp pentru că este vorba de un personaj profund anti-rus, iar acest lucru nu se mai acceptă la Washington. Prioritatea lui Donald Trump și a administrației americane a fost semnificată și în momentul în care președintele ultraconservator al Poloniei, Andrzej Duda, a fost ținut două ore în anticameră, pentru a fi primit 10 minute. Sigur, cuvintele au fost calde, dar prin acest lucru americanii au vrut să semnifice că politica orientală a Poloniei nu mai constituie o prioritate pentru administrația de la Washington”, a precizat Ștefan Popescu.

Analistul a atras de asemenea atenția că miza întâlnirii de la Casa Albă, dintre Donald Trump și Volodimir Zelenski, nu ar fi fost de fapt acordul pentru exploatarea mineralelor, ci ca Ucraina să accepte termeni și condiții ai unei înțelegeri deja pusă la punct între SUA și Rusia.

„De asemenea, faptul că am asistat la acest show de prost gust nu a avut în vedere acordul pentru minereuri. Am spus-o, tot la Digi, nu am crezut niciodată în semnarea acestui acord, oricâte eforturi ar fi făcut, și concesii, ucrainenii. Din minereurile din Ucraina nu s-ar fi câștigat foarte mult, cred că nici Donald Trump nu ar mai fi în viață în momentul în care acele mine ar fi fost puse în producție. Ceea ce s-a dorit este ca Ucraina să accepte termenii politici ai înțelegerii dintre Washington și Moscova care mă tem sunt deja bine definiți, ni i-a spus domnul Marco Rubio după prima rundă de negocieri cu Serghei Lavrov, parteneriatul politic și economic cu Federația Rusă”, a spus analistul.

În aceste condiții este foarte important ce vor decide liderii europeni în următoarea perioadă. „Europa trebuie să depășească stadiul de 27 de colecții de politici externe, de apărare, de 27 de culturi strategice diferite, pentru că acum este marele risc al Europei cu mai multe viteze”, a atras atenția Ștefan Popescu.