‘Certificatul de viață’ -l trimită până pe 30 septembrie / DOCUMENT

Mii de pensionari, care au domiciliul stabilit în străinătate, nu trebuie să uite de ziua de 30 septembrie, care are o semnificație foarte importantă pentru aceștia.

Legea stabilește, pentru acei pensionari care au domiciliul în străinătate, că trebuie să trimită de două ori pe an o dovadă că sunt în viață. Este vorba despre un document, numit și certificat de viață, care demonstrează că nu au murit. În acest an, termenul limită pentru transmiterea documentului este 30 septembrie. Cei care nu se conformează acestei reguli, cinice, impusă de statul român, riscă să nu-și primească pensia.

Certificatul de viață este un document care confirmă că beneficiarul unei pensii plătite de statul român, care s-a stabilit cu domiciliul în străinătate, este în viață. Începând cu anul 2024, Legea 360/2023 prevede că acest document trebuie trimis, caselor teritoriale de pensii, de două ori pe an. Primul termen este finalul lunii martie, iar cel de-al doilea, este 30 septembrie, scrie b1tv.ro.

„[P]entru a beneficia de drepturile cuvenite din cadrul sistemului public de pensii, beneficiarii drepturilor bănești acordate de casele teritoriale de pensii stabiliți pe teritoriul altor state, denumiți în continuare beneficiari nerezidenți, au obligația de a transmite semestrial (…) un certificat de viață”, prevede legea pensiilor.

Până acum, documentul trebuia trimis autorităților doar o singură dată pe an. Se pare, însă, că șefii Ministerului Muncii și ai Casei Naționale de Pensii se tem că românii ar putea muri în decurs de șase luni. Iar cineva, o rudă sau un apropiat, ar putea încasa pensiile acestora, în locul statului. Legea românească prevede că, la moartea unui pensionar, statul preia sumele rezultate din contribuțiile plătite de acesta, iar nu moștenitorii.

Cum se completează certificatul de viață

Casa Națională de Pensii Publice (CNPP) a stabilit printr-un ordin, Ordinul 874/2024, modelul de document – Certificat de viață – care trebuie completat și trimis către casele teritoriale.

După ce a fost completat, documentul trebuie semnat de pensionar în fața unei autorități legale de pe teritoriul statului de domiciliu sau de ședere permanentă. Certificatul de viață trebuei autentificat de autoitatea respectivă, pentru a fi valabil.

Vezi mai jos modelul de certificat de viață

Conform regulilor stabilite de autoritățile române, certificatul de viață poate fi semnat în fața reprezentanților unei instituţii de asigurări sociale/ pensii, a unor autorităţi administrative locale, în fața unor notari publici etc. Ulterior, după ce acești pași au fost îndepliniți, documentul trebuie transmis de pensionar în România, la casa teritorială care îi virează pensia.

De menționat că pensionarii nu sunt avertizați în legătură cu demersurile pe care trebuie să le întreprindă. Ei trebuie să completeze, să autentifice și să transmită certificatul de viață din proprie inițiativă.

Ce se întâmplă dacă nu se transmite certificatul

Acei pensionari care nu se conformează și nu trimit documentul care demonstrează că nu au murit la termenele impuse de stat, 31 martie, respectiv 30 septembrie, nu mai primesc pensia începând cu luna următoare. Aceste drept se suspendă până la momentul în care documentul, certificatul de viață ajunge la casa de pensii.

Reluarea plăților se face din momentul în care penionarul prezintă sau comunică documentul, certificatul de viață,  inculsiv cu sumele din urmă, de la data suspendării plăților.

Care este venitul mediu încasat de pensionari

În România, conform datelor oficiale, sunt luați în evidență un număr de aproximativ 4,9 milioane de pensionari. Aceștia primesc o indemnizație medie de 2.932 lei, după cum arată datele INS. Datele INS arată că sunt diferențe între pensiile medii plătite în anumite regiuni. Astfel, între București și Botoșani diferența este de aproximativ 40%. În Capitală, pensia medie este de 3.549 lei, în timp ce în Botoșani este de doar 2.228 lei.

„Pensia medie de asigurări sociale de stat a variat cu discrepanţe semnificative în profil teritorial, ecartul dintre valoarea minimă şi cea maximă fiind de 1.321 de lei (2.228 lei în judeṭul Botoșani, 2265 lei în judeṭul Vrancea și 2.281 lei în județul Giurgiu faţă de 3.549 lei în Municipiul Bucureşti, 3.505 lei în judeṭul Hunedoara ṣi 3.325 lei în judeṭul Brașov)”, arată INS.

Din datele statistie rezultă că cei mai mulți pensionari provind din rândul celor care au plătit asigurări sociale de stat (92,8%). Procentul pensionarilor retrași la limită de vârstă este de 80%). Urmează beneficiarii pensiilor de urmaș, cu o pondere de 9,5% şi pensionarii retrași pe caz de invaliditate, 8,3%. În categoria pensionarilor de asigurări sociale, cele mai mici ponderi le-au avut pensionarii cu pensii anticipate parţial, 2,2% şi pensionarii cu pensii anticipate, 0,1%.