Cu cât umflă gerul costurile legumicultorilor. „Arde focul non-stop”. Roșiile din solariile românești, pe piață de luna viitoare

Legumicultorii au plantat tomatele mai devreme decât oricând și vor reuși să le pună pe piață începând de luna viitoare. Iarna care s-a instalat cu adevărat de câteva zile le mărește însă considerabil costurile.

Tomatele vor fi gata pentru piață la sfârșit de martie FOTo: Gh. Domnicu

Primele tomate produse în solariile românilor vor ajunge pe tarabe încă din martie, speră legumicultorii care au decalat, cu fiecare an, perioada de plantare. „Numai față de 2024 sunt cultivate cu cel puțin 30 de zile mai devreme, ca să nu zic 45 de zile. (…) Nu mai avem tomate timpurii, avem tomate extratimpurii. Avem extratimpurii, timpurii și restul. Din cei care scoteau tomatele timpurii, acum 80-90% pun cu sistem de încălzire”, explică liderul Sindicatului Producătorilor Olt, Ion Păunel. În Olt sunt cei mai mulți producători de legume în spații protejate, iar din totalul celor care și-au amenajat solarii, aproximativ o treime (adică peste 3.000 fermieri) au sisteme de încălzire. Nu toate sunt performante, de fapt cele mai multe sunt mari consumatoare de combustibil, în special combustibil solid, însă dorința de a pune pe piață tomate atunci când prețul oferit de consumatori este cel mai mare le-a dat fermierilor curaj. Zilele și nopțile geroase din ultima perioadă le cresc însă considerabil cheltuielile. Pentru că temperaturile sunt negative și în timpul zilei, arde focul în centrale și ziua și noaptea. Unii au deja probleme mari, spune Ion Păunel, pentru că nu și-au asigurat stocuri pentru un consum atât de mare cum este în aceste zile.

„Ceea ce fac ei e doar pe riscul și pe experiența lor”

„În primul și în primul rând vorbim de forță de muncă suplimentară. Cu siguranță fac zilele și nopțile albe, fiecare fermier încearcă să mai aducă în seră, în solar, încă un sistem de încălzire, poate un convector, poate un tun pe căldură, mai vin și cu încă un rând de folie, pentru că ceea ce fac ei e doar pe riscul și pe experiența lor. Nu există la ora actuală în România studii care să ne dea ceva indicații despre cultivarea tomatelor iarna. Nu avem. Clima din România, cercetarea din România, nu au ajuns acolo, este doar dorința și voința fermierilor de a ieși primii pe piață cu riscurile pe care noi spunem că și le„ asumă”, explică legumicultorul. Dacă la început mulți au investit în sisteme de încălzire pentru a reuși să producă în cadrul programului „Tomata” (care avea, la primele ediții, condiții legate de producerea tomatelor în extra-sezon), acum această motivație nu mai există, pentru că programul nu-i mai condiționează să pună legumele pe piață devreme. Câștigul însă, da.

Costurile din acest an ar putea fi cele mai mari de când se produc legume extratimpurii în această zonă a țării, apreciază Păunel. Dacă prețurile cu care fermierii își vor valorifica producția nu vor fi pe măsură, vor înregistra cu siguranță pierderi. Culturile lor nu sunt asigurate, pentru că cei mai mulți produc în solarii realizate în regie proprie, iar asiguratorii impun condiții clare.

„Fermierul dorește să iasă primul pe piață pentru că el și-a făcut un calcul că obține cel mai bun preț sau cel mai bun profit. Dar prețul nu li-l poate garanta nimeni. Costurile, vă spun, anul acesta cred că au cele mai mari costuri de când pun ei tomate extratimpurii. Nu știu de la cât va pleca, dar dacă tomata nu va pleca cu 40-50 lei/kg de acasă sunt faliment. Sau cei care au cultivat din decembrie, dacă nu dau cu minimum 38-40 lei sunt în faliment”, mai spune Păunel.

„Noi am vrea să nu ningă, să nu plouă, cei care fac cultură mare vor zăpadă…”

Gheorghe Domnicu este unul dintre fermierii recunoscuți în județul Olt pentru faptul că reușește ca an de an să pună pe piață tomate primul sau printre primii. Are aproximativ 1,8 hectare de solarii cu sistem de încălzire, iar costurile în aceste zile sunt uriașe, aproape s-au dublat față de zilele cu temperaturi de primăvară, din ianuarie.

„Când ne-am apucat, ne-am asumat un risc. Noi suntem mai tineri, n-am mai apucat înghețurile care erau demult. Noi, cu legumele în solar, n-am mai vrea nici să ningă, nici să plouă, cei cu cultura mare vor zăpadă… Costurile aproape s-au dublat. Se recuperează ce-am economisit în decembrie. Cam 1.000 euro pe zi e doar căldura, cum e vremea acum. Când nu băgăm și ziua, scade aproape la jumătate”, explică legumicultorul. Despre preț e greu de făcut previziuni, piața va decide, iar costurile nu prea au influență. „Depinde de perioada de vânzare, că roșiile sunt perisabile, dar dacă nu vinzi o zi, două, trei, a patra zi o vinzi cum o fi”, este conștient fermierul că nu va putea controla prețul la care va reuși să vândă.

Tomatele sale vor fi gata de recoltat spre sfârșitul lunii martie, poate început de aprilie, plantate în luna decembrie, de când centralele ard aproape neîncetat.

Poate o variantă mai bună ar fi serele, iau în calcul legumicultorii, însă acestea presupun investiții pe care ei nu au deocamdată din ce bani să le facă. Studiază mai degrabă posibilitatea de monta panouri fotovoltaice care să le permită să mai amortizeze, în timp, din costuri. Și acestea însă, deși pot fi realizate în mare măsură cu bani europeni, presupun alte costuri pentru a le fi efectiv de ajutor.

„În timp i-aș ruga să caute soluții. Sunt foarte mulți bani, atât în PNS, PNRR, RePower, inclusiv pe AFIR, pentru instalarea de panouri fotovoltaice. Decât să te mai apuci să investești în centrale, poți să faci un parc fotovoltaic gratis, dar partea de consultanță, de racordare la un distribuitor și centralele pe energie electrică, sau, dacă nu, pompele de căldură – cel mai rentabil ar fi cu pompe de căldură -, costă ceva bănuți”, explică Ion Păunel.

„Noaptea arde indiferent că sunt zero grade sau minus 7-8 grade”

Aristotel Nunescu este un alt fermier care în aceste zile scoate și mai mulți bani din buzunar pentru a încălzi solariile. „Iarna nu-i ca vara, n-a zis bine cine-a zis?”, spune legumicultorul. Zăpada le-ar putea aduce și alte pierderi, nu doar costuri mai mari cu încălzirea. Se pregăteau să planteze în alte solarii, iar acum, dacă va ninge în continuare, vor sacrifica folia pentru a salva structura metalică. Sunt riscuri pe care și le asumă an de an.

Centralele sunt tot tompul în funcțiune în aceste zile FOTO: Aristel Nunescu

„Ca mine sunt o grămadă, au tras să planteze. Un vecin a schimbat folia anul trecut și zicea – Cred că, să nu cadă solarul, mă duc și tai folia. – Dacă mai ninge până mâine, facem și treaba asta. Solarii în care nu am plantat, urma să ne pregătit de plantat. Acum, în cele în care am plantat, arde focul în centrale, am făcut focul non-stop. Zilele trecute, când nu era nevoie ziua, aprindeam la 17,00 și se stingea la 22,00. De dublat nu poate să se dubleze, decât în cazul în care vine zăpadă, dar cu 30-40% se ridică. De la 10,00 la 17,00 după amiază nu făceam, acum suntem nevoiți să facem. Când au fost temperaturi cu minus ziua am mai făcut și ziua. Noaptea arde indiferent că sunt zero grade sau minus 7-8 grade. Nu mai este temperatura de 12-15 grade, se duce undeva la 6-7 grade, 5 grade… E puțin, le afectează, deja eu am pierdut primul rod la ele”, mai spune legumicultorul.

Tomate în solar, la Vădăstrița, februarie 2025 – foto Aristel Nunescu

Și cu toate eforturile pe care le fac, producătorii sunt conștienți că vor fi, la vremea când să culeagă roadele, cei care vor încasa cel mai puțin. Adaosul „nesimțit”, spun aceștia, de mult peste 100%, este ceea ce-i enervează de atâta vreme, însă au nevoie de intermediari pentru a-și pune marfa pe piață, pentru că nu au rețea proprie de distribuție. Diferența între un preț bun și un preț pe care îl vor obține mai toți fermierii o fac doar cele câteva zile de început de sezon. „Anii trecuți, eu, personal, nu am putut să bag toate costurile în preț, pentru că prețul de 8-10 lei, cât pleacă de la noi, nu se justifică. Am ieșit cu ele când au ieșit toți. Și pe masă era 15-20 lei și chiar 25 lei. Cea mai mare problemă a noastră – trebuie schimbată – e diferența asta mare, adaosul comercial”, spune fermierul Aristel Nunescu. Atât intermediarii, cât și marile lanțuri de magazine fac profit pe spinarea celor care muncesc din greu din decembrie, crede Nunescu. „Oare eu n-am cheltuieli cu angajații? Noi nu plătim TVA și toate cele? Doar ei plătesc?”, mai spune fermierul.

Citește mai multe despre:
ger