Cum glumea magnatul comunist Petru Groza, arătându-și palatul de lux românilor săraci. „Eram teatralist fără pereche”

Ridicat la poalele Cetății Devei la sfârșitul anilor ‘20, palatul fostului demnitar al regimului comunist Petru Groza a rămas pustiu de mai mulți ani, iar puțini localnici îi cunosc povestea. O legendă amuzantă a circulat pe seama vilei de lux a fostului magnat și om politic.

Casa lui Petru Groza. Foto: Daniel Guță. ADEVĂRUL

Fostul palat în care a locuit Petru Groza (1884 – 1953) se distinge prin arhitectura sa avangardistă chiar dacă în ultimele decenii nu a mai fost locuit, iar timpul și-a pus amprenta pe zidurile sale.

Vila cu etaj de la poalele Cetății Devei (video) a fost proiectată de arhitectul Horia Creangă, cunoscut nu doar ca nepot al faimosului scriitor Ion Creangă, dar și ca unul dintre arhitecții care au modernizat Capitala.

Clădirea a fost construită la sfârșitul anilor ‘20, pe ruinele unor case mai vechi, demolate pentru a-i face loc atât acesteia, dar și parcului dendrologic care o înconjoară, acum Parcul municipal „Cetate”.

În vecinătatea ei, alte trei palate de epocă o eclipsează doar prin dimensiuni: Palatul Administrativ – sediu al Consiliului Județean Hunedoara și al Prefecturii Hunedoara, ridicat la sfârșitul secolului al XIX-lea, Palatul de Justiție – sediu al Tribunalului Hunedoara și al Judecătoriei Deva, ridicat tot la sfârșitul secolului al XIX-lea și Palatul Magna Curia, din secolul al XVII-lea, sediu al Muzeului Civilizației Dacice și Romane din Deva.

Gluma lui Petru Groza pe seama palatului

În anii interbelici, Petru Groza se număra printre cei mai bogați oameni din Transilvania. Avocat, om politic, latifundiar și proprietar al unor mine și hoteluri, fostul delegat la Marea Unire din 1918 a fost de patru ori ministru în guvernele vremii.

În anii ‘20 fusese ministru al Ardealului, apoi al Comunicațiilor, al Lucrărilor Publice și al Transporturilor, iar în anii ‘30 reușise să se mențină pe scena politică în fruntea unui partid mic, de stânga, Frontul Plugarilor, pe care îl înființase în 1933.

În perioada construcției vilei sale de lux, România trecea printr-o perioadă de criză economică, însă magnatul nu ezita să se laude cu averea sa.

„Se spune că sătenii din împrejurimile Devei veneau la Petru Groza şi se plângeau de sărăcie, iar el le răspundea unora, în glumă, arătându-le casa din Deva şi spunându-le că, uite, nu a mai avut bani nici de acoperiş. Era mândru de casa lui”, informa istoricul Simion Molnar.

Într-o altă împrejurare, arătau mărturii ale vremii, Groza afirma, în glumă, că palatul său a fost construit de „Horea, Cloșca și Crișan”, corectându-se apoi, pentru a-l aminti pe arhitectul Horia Creangă.

Imaginea 1/15:
Vila Petru Groza din Deva (21) jpg

Numeroase personalități ale vremii au trecut pragul vilei lui Petru Groza. În apropierea ei, tot în Centrul istoric al Devei, acesta deținea un hotel impozant, iar la circa 20 de kilometri de oraș, pe valea Streiului, în satul Băcia, era moșia familiei sale. Și în perioada comunistă, Petru Groza a rămas unul dintre cei mai bogați români. A locuit la Deva și în București, păstrându-și o parte din averea sa.

„Trăiesc bine. Întotdeauna am trăit bine. Mi-am croit calea cu abiltăţile mele şi am câştigat o mulţime de bani ca avocat. De ce nu?”, relata Petru Groza unui oaspete, în 1953, pe care îl primise într-o altă vilă a sa de lux din București.

După 1990, vila de lux a fost moștenită de urmașii demnitarului comunist, însă în ultimii ani nu a mai fost locuită.

Magnatul capitalist din anii interbelici, onorat de comuniști

Petru Groza a rămas în istorie ca șefului primului guvern comunist instaurat în România în 6 martie 1945. A fost prim-ministrul al României până în 1952, apoi a devenit preşedinte al Marii Adunări Naţionale, până la moartea sa, în 1958, la vârsta de 73 de ani. Sub conducerea guvernului Groza, controlat de sovietici, au avut loc unele dintre cele mai tulburătoare evenimente din istoria României: abdicarea regelui Mihai I și transformarea regatului în republică.

Petru Groza. Wikipedia.

De asemenea, în 1947, România a recuperat Ardealul de Nord cedat Ungariei fasciste în 1940. Au urmat trimiterea în temnițele comuniste a zeci de mii de români, reformele drastice de naționalizare a agriculturii, devalizarea unor importante resurse ale României, în folosul Uniunii Sovietice.

Până în anul 1995, și orașul Ștei din Bihor, construit de la zero în anii ‘50, de românii și sovieticii angrenați în exploatarea marilor zăcăminte de uraniu din împrejurimi, îi purtase numele: „Dr. Petru Groza”. Tot până în 1995, statuia uriașă de bronz a demnitarului a tronat în piața centrală din Deva. Apoi, monumentul a fost demolat și înlocuit cu statuia împăratului roman Traian.

Petru Groza a fost fiul unui preot ortodox din comuna Coșteiu. A copilărit la Băcia, pe Valea Streiului, fiind crescut de tatăl său rămas văduv, împreună cu frații săi – Liviu, devenit director al băncii din Deva – și Victor, medicul devenit șef al Institutului bacteriologic din Târgu-Mureș. A studiat la liceul din Orăștie și apoi la universitățile din Budapesta, Berlin și Leipzig. Ascensiunea sa în politică a început după Primul Război Mondial, fiind unul dintre delegații românilor din Transilvania, Banat și Țara Ungurească la Marea Adunare Națională care a consfințit Marea Unire de la 1918.

După Al Doilea Război Mondial, ar fi reușit să îi intre în grații liderului URSS, Iosif Stalin, fapt care i-a asigurat ascensiunea la putere.

„M-am apropiat de el. Acesta stătea pe un soi de cotineaţă, ceva mai înaltă ca podeaua. M-am aruncat în genunchi, i-am sărutat picioarele şi i-am spus: în sfârşit mi-am atins idealul de mic copil. Ziua asta va fi cea mai frumoasă zi din viaţa mea. Stalin, vădit impresionat, m-a luat de braţ, m-a ridicat, m-a îmbrăţişat. Îi făcuse o impresie deosebită circul meu şi pe urmă l-am câştigat. Eram un teatralist fără pereche”, ar fi mărturisit Petru Groza.