Cum iese România din acordul comercial SUA-UE și cine râde la urmă. „Dacă noi ne împușcăm în picior, nu putem da vina pe Trump”

Profesorul
de economie Bogdan Glăvan și analistul politic internațional
Ștefan Popescu oferă perspective noi acordului comercial dintre UE
și SUA. România este prezentă și ea în ecuație.

Donald Trump și Ursula Von der Leyen au ajuns la un consens FOTO: Profimedia

Uniunea
Europeană și SUA au semnat un acord comercial care previne războiul
comercial dintre cele două părți, care părea la un moment dat
inevitabil. Ambele părți au făcut anumite concesii de la
pretențiile maximale, dar așa cum se întâmplă de fiecare dată,
există și un învingător sau, mai corect în cazul de față, un
beneficiar.

Politologul
Ștefan Popescu consideră că Uniunea Europeană s-a pliat în față
exigențelor SUA, acceptând să plătească o taxa de acces pe piața
americană de 15%. În plus, UE va face investiții în SUA de 600 de
miliarde de dolari și va achiziționa gaz în valoare de 750 mld
dolari.

Cine râde la urmă

„Consecințele
acestui acord vor fi enorme. În primul rând, va bloca politică de
apropiere a Marii Britanii de Uniunea Europeană – nu întâmplător
acordul încheiat cu Londra este mult mai generos și cuprinde și
concesii pe exporturile britanice de aluminiu, oțel, auto. Apoi va
provoca o migrație a investițiilor, îndeosebi germane, către
piața americană”, spune Popescu.

Pe
de altă parte, la fel cum decenii la rând Uniunea Europeană a fost
dependentă de gazul rusesc, acum va deveni dependentă de gazul
importat din SUA. Numai că prețurile prohibitive vor face ca
economia Uniunii Europene să rămână necompetitivă.

„Achizițiile
masive de GNL vor menține un dezavantaj competitiv pentru industria
UE și chiar mă întreb cât de profitabil va fi să extinzi linii
de producție- unele mari consumatoare de energie- pentru a crește
capacitatea de fabricare a echipamentelor militare”, mai spune
Ștefan Popescu.

România
va fi afectată prin ricoșeu. Având în vedere că industria auto
europeană va fi lovită în plin, industria subcontractoare din
România, care produce piese de schimb pentru automobilele
occidentale, cu precădere germane, va avea enorm de suferit. În mod
previzibil, comenzile vor continua să scadă, iar multe dintre
firmele românești vor risca să intre în faliment.

„Achizițiile
de produse europene în SUA, cum sunt automobilele germane, vor
scădea pentru că produsele vor fi mai scumpe iar acest lucru va
duce automat la restrângerea producției în industria auto germană.
Consecințe vor fi și pentru industriile subcontractoare din țările
est-europene, precum România”, explică Ștefan Popescu.

Se înmulțesc faliile în Uniunea Europeană

În
opinia sa, toate aceste probleme riscă să afecteze grav pe viitor
Uniunea Europeană și unitate sa.

„Toate
acestea vor avea și efecte în plan politic pentru Uniunea Europeană
– crăpăturile riscă să fie tot mai mari în zidurile Casei comune
europene”, consideră Ștefan Popescu.

Ceva
mai optimist este profesorul universitar Bogdan Glăvan. Expert în
macro și microeconomie, economia dezvoltării și economia monetară
și director al Centrului de Economie Politică și Afaceri
româno-american „Murray Rothbard”, Glăvan nu vede o înfrângere
a Uniunii Europene, deși admite că acordul poate fi citit în mai
multe chei.

„Acordul
de comerț cu UE-SUA poate fi citit în mai multe chei. Pe de o
parte, nu l-aș numi o înfrângere a Europei, așa cum o fac unii
(chiar economiști) apropiați de Partidul Democrat și care, prin
această reacție, nu fac decât să dea apă la moară
susținătorilor lui Trump, care, iată, văd că au învins! Ce să
facem, fraților, ăsta e nivelul de inteligență politică… pe
urmă se miră că pierd alegerile. Revenind, acordul nu reprezintă
o înfrângere pentru noi. Adică SUA mărește taxele vamale la 15%,
iar Europa nu și noi plângem că nu au crescut taxele?! Ridicol. Nu
avem nevoie să ne tragem singuri bice pe spinare, nu avem nevoie de
mai multe taxe, ci de mai puține”, spune Glăvan.

Impactul
taxelor vamale americane va fi suportat de cetățeanul american,
consideră Bogdan Glăvan.

„Dacă
o să-i placă, bine, dacă nu, atunci vom vedea alte tratate.
Desigur, cel mai bine era dacă mergeam înainte cu liberalizarea
comerțului, cu comerț liber fără bariere. Dar politicienii nu
vor. Când poporul va vota liberali, va avea liberalism”, punctează
Glăvan.

Taxe pentru toată lumea

El
amintește și că Statele Unite ale Americii au impus taxe tuturor
țărilor, nu doar Uniunii Europene. Vestea bună ar fi, mai spune
Bogdan Glăvan, că dat fiind faptul că taxele impuse europenilor
sunt mai mici decât cele pentru țări ca Mexic și Canada,
automobilele europene să aibă prețuri mai competitive în SUA.

„În
plus, SUA impun taxe vamale la importurile din toate țările, nu
doar din Europa, deci ceea ce contează este dacă taxele vamale în
cazul nostru sunt mai mici decât în alte cazuri. Și răspunsul
este că taxele vamale rămân cam la cel mai mic nivel din lume;
doar importurile din Marea Britanie sunt taxate cu 10%, toate
celelalte importuri de la 15% în sus. În limbaj de specialitate,
ceea ce contează este dacă noul tratat modifică prețurile
relative în defavoarea Europei. Și nu o face. Ca să fiu mai clar:
americanii nu vor putea importa mașini mai ieftine (ca efect al
regimului vamal) din alte state decât din Europa. De fapt, s-ar
putea ca producătorii americani de mașini să aibă chiar o
problemă: dacă taxele vamale la importurile din Mexic și Canada
rămân mari, adică dacă subansamblele folosite pentru mașinile
americane sunt scumpite artificial, atunci consumatorul american ar
putea chiar să descopere că e mai ieftin să cumpere o mașină
europeană, cu noile taxe vamale cu tot”, adaugă el.

Adevărata problemă a Uniunii Europene  

În
plus, faptul că acordul prevede faptul că europenii vor achiziționa
arme și energie de la SUA nu schimbă cu nimic lucrurile, pentru că
oricum acest lucru se întâmpa cu sau fără acord.

„Pe
de altă parte, acordul stabilește că UE va cumpăra gaze și arme
de la americani. Cam ceea ce facem și în prezent, e foarte bine să
continuăm cooperarea în aceste domenii strategice”, punctează
Glăvan.

Problema
mare este, admite expertul, că Uniunea Europeană nu produce
energie, motiv pentru care aceasta este foarte scumpă. De vină sunt
însă politicienii europeni, car exagerează cu politicile de mediu
și sacrifică în schimb competitivitatea economiei.

„Desigur,
cel mai bine era dacă produceam noi mai multă energie. Dar
politicienii nu vor, ei vor să reducă CO2. Dacă noi europenii ne
împușcăm în picior, nu putem da vina pe Trump, de fapt, Trump ne
și zice să nu ne împușcăm în picior și aici are dreptate”,
mai spune el.

Viktor Orban, abandonat de Trump

Bogdan
Glăvan remarcă și faptul că premierul Ungariei, Viktor Orban,
văzut mult timp ca un apropiat al lui Trump, este ignorat de șeful
statului american și este marele învins în această ecuație
complexă.

„Din
această perspectivă politică e interesantă supărarea unora, de
exemplu a lui Viktor Orban. Amintiți-mi, vă rog, nu era Orban
marele prieten al lui Trump? Acum critică UE fiindcă nu a intrat în
război comercial cu Trump? Ridicol. Asta dovedește agenda ascunsă
a acestor personaje așa-zis suveraniste: ele de fapt au un deal cu
Putin, nu vor ca Europa să aibă un deal cu SUA. În
fine, poate după acordul ăsta avansăm și noi cu piața unică
europeană. Adică, dacă tot nu am reușit să avansăm în direcția
libertății comerțului inter-continental, poate avansăm cu
liberalizarea comerțului intra-continental, demolând barierele
non-tarifare pe care le suportă antreprenorii și consumatorii din
diverse țări. Decidenții de la Bruxelles au ocazia să dovedească
cât de liberali sunt pe plan intern… mult succes!”, încheie
Bogdan Glăvan.