Cum văd elevii reformarea sistemului de Educație: „Vrem manuale atractive, profesori implicați și libertatea de a ne alege viitorul”

Dezbaterea națională pe marginea reformei în învățământul liceal, care a avut loc la București, a prins ecouri adânci în rândul societății civile, a opiniei publice, dar și în rândul oamenilor din sistem. Deși, din păcate, pe ei nu i-a întrebat nimeni mai nimic, elevii au avut și ei un cuvânt de spus, pe care l-au rostit răspicat și fără teamă.

Vocea elevilor se face din ce în ce mai auzită. Arhivă

Elevii, beneficiarii direcți ai revoluției care promite să schimbe din temelii Educația din România, au ieșit la rampă punând pe masă adevăratele probleme din sistem. Copiii au reclamat faptul că nu numărul de ore – mai mic sau mai mare – contează cu adevărat, ci cum se face, în realitate, școala la noi în țară. Elevii au fost singurii care au pus, cu adevărat și cu un curaj dezarmant, degetul pe rană. 

Elevii cer manuale atractive, dar și o predare modernă a materiei

Elevii contestă reducerea unor discipline la statutul de materii opționale care, în realitate, sunt cam obligatorii. „Problema principală a materiilor opționale este că, de fapt, nu sunt cu adevărat opționale. De cele mai multe ori, aceste cursuri sunt plasate în mijlocul orarului, aceste ore devenind o obligație mascată, forțându-i pe elevi să rămână la scoală indiferent de interesul lor față de materia respectivă. Un exemplu clar este ora de Religie. Deși, în teorie, elevii pot opta să nu participe la această disciplină, organizarea orarului îi obligă adesea să rămână în clasă, ceea ce creează o presiune inutilă asupra lor”, a transmis Uniunea Elevilor Reprezentanți. 

Copiii se referă, de fapt, la materia Religie ca fiind o disciplină facultativă, nu opțională. Căci între facultativ și opțional este o mare diferență: în ceea ce privește materia facultativă, elevii o pot alege sau nu, așa cum pot renunța la ea oricând pe parcursul anului școlar. Pe de altă parte, materiile opționale au un cu totul alt statut. Ele sunt mai multe, iar elevii trebuie să opteze obligatoriu pentru una sau chiar mai multe dintre ele. 

„Multe discipline sunt încărcate excesiv, materia este învechită și nu ține cont de nevoile și interesele actuale ale elevilor. Manualele, care nu au fost actualizate de ani de zile, contribuie la dezinteresul elevilor față de materiile cele mai importante. Dacă materia va continua să fie predată rigid, fără resurse moderne și fără legătură cu realitatea actuală, iar elevii vor fi în continuare forțați să învețe mecanic, aceștia o vor considera în continuare lipsită de sens și irelevantă pentru viitorul lor”, a declarat Ștefania Popa, președinta Elevilor Reprezentanți. Acesta este motivul pentru care nu trebuie modificat doar numărul de ore, ci și conținutul acestora. Reforma, mai spun copiii, trebuie să asigure un echilibru între numărul de ore, relevanța materiei și metodele de predare, astfel încât educația să devină cu adevărat eficientă și accesibilă pentru toți elevii.

Copiii acuză: „Calitatea de dascăl se pierde pe zi ce trece”

Constantin Radu Dimitrie, elev în clasa a XI-a la Colegiul Național „Spiru Haret” din București, a ținut, la prima dezbatere pe marginea planurilor-cadru, un discurs despre calitatea oamenilor din învățământ, completând, practic, ideea Uniunii Elevilor Reprezentanți: e nevoie de conținuturi atractive, dar, dacă nu sunt oameni care să livreze aceste conținuturi, tot degeaba! Mesajul tânărului a fost unul extrem de dur, un duș înghețat care ar trebui să deschidă ochii celor ce vor să vadă și urechile celor care chiar își doresc să audă și să înțeleagă. Ar trebui, de fapt, să deschidă mințile tuturor. „O mare problemă nu este neapărat programa, cât oamenii care vin să ne-o arate, pentru că sistemul de învățământ nu atrage mereu cei mai dedicați oameni. Ne trebuie oameni pasionați, oameni care și-au dorit să învețe această meserie, să o transmită mai departe, pentru că acești oameni pasionați o să atragă atenția, o să transmită elevilor și o să câștige atenția. Putem să schimbăm numărul de ore în fel și chip, dar este vorba de oamenii care vin în fața elevilor să le transmită ceva, e vorba despre calitatea de dascăl care se pierde pe zi ce trece”, a spus elevul în cadrul dezbaterii organizate pe marginea planurilor cadru. 

Daniel David: „Profesorii de liceu ar trebui să aibă studii de master”

Ca într-un adevărat joc de ping pong, reacția din partea ministrului David nu a întârziat să apară. Acesta a anunțat că la nivelul Ministerului s-a înființat deja o Comisie care să stabilească în ce condiții se poate face masteratul didactic. Concret, ministerul propune ca profesorii care doresc să urmeze un materat s-o poată face având la dispoziție locuri bugetate, pentru care nu vor mai trebui să plătească. „Eu aș vrea un masterat didactic, adică pe linia profesionalizării celor care vor ajunge să lucreze în preuniversitar, dar profesionalizarea pe didactic să nu le anuleze posibilitatea de a studia mai mult în domeniul de specialitate. Măcar în zona liceului să ajungă profesori care au și studii de master, nu doar studii de licență în domeniul de specialitate. Vor fi locuri bugetate și, foarte important, dacă ai făcut un masterat bugetat, celălalt masterat, dacă vrei să mai faci unul, ar trebui să îl faci cu taxă. În cazul combinației între masteratul didactic și masteratul de specialitate, legea te lasă să le faci pe amândouă gratuit”, a precizat ministrul Educației.

Ministrul Educației, la aceeași masă cu elevii

După dezbaterea națională de la București, ministrul Educației, Daniel David, a făcut ceea ce nici un alt ministru n-a considerat că este nevoie: i-a chemat pe copii la discuții, le-a oferit ocazia de a vorbi liber și deschis, ocazia de a veni și ei cu propuneri, de a pune umărul la ceea ce înseamnă reformă în educație. Daniel David i-a chemat în jurul mesei pe reprezentanții Consiliului Național al Elevilor împreună cu care a discutat pe marginea planurilor cadru.

Concluziile? Se dorește din partea ambelor tabere descentralizarea sistemului în așa fel încât școala și elevii să aibă un cuvânt mai important de spus în curriculum. Se dorește, de asemenea, și se va implementa susținerea disciplinelor cu trimitere directă către cultura națională, în condițiile regândirii modelelor și programelor, în așa fel încât acestea să fie asimilate adecvat de toți elevii indiferent de filieră. S-a stabilit și necesitatea reducerii încărcării curriculare pentru a permite o educație mai eficientă și personalizată, dar și includerea unor materii relevante pentru viață. Este vorba despre Educație pentru sănătate, Educație pentru media, Educația civică și Gândire critică. Aceste discipline nu vor fi doar unități de învățare în disciplinele trunchiului comun, ci vor exista și ca materii oferite prin curriculum la decizia elevului din oferta școlii.

Fabiola Hossu, expert în Educație. Arhivă personală

Expert în educație: „Copiii sunt capabili să decidă singuri. Doar să ledăm ocazia”

Copiii își cer drepturile și o fac din ce în ce mai vocal, iar acest lucru este salutat de experții în educație. Fabiola Hossu, vicepreședinta Coaliției pentru Educație, a declarat că tinerii din România sunt pregătiți să aleagă, chiar dacă mulți dintre noi încă nu le dăm această șansă pe motiv de neîncredere.

„În multe țări, adolescenții au deja un cuvânt de spus în deciziile care le influențează viitorul. Totuși, în România, persistă ideea că până la 18 ani tinerii nu sunt pregătiți să voteze, să își aleagă direcția educațională sau să participe activ la decizii importante. Dar este această presupunere justificată?”, se întreabă Fabiola Hossu. „În Austria, Germania (în alegerile europene și unele regionale), Brazilia, Argentina și Ecuador, tinerii de 16 ani au deja drept de vot. În Scoția și Malta, pot vota la alegerile locale și regionale. Acest lucru le permite să participe activ la deciziile care le influențează viitorul”, continuă specialistul. Fabiola Hossu vine și cu alte exemple prin care demonstraeză capacitatea copiilor de a lua decizii în ceea ce privește viitorul lor educațional de la vârste din ce în ce mai fragede. „În Elveția și Olanda, elevii aleg între rute academice și vocaționale în jurul vârstei de 12 ani, cu posibilitatea de a ajusta parcursul ulterior. În Finlanda, sistemul flexibil le permite să combine elemente de învățământ profesional și teoretic, oferindu-le autonomie în dezvoltarea traseului educațional. În Danemarca, tinerii pot intra pe piața muncii cu o calificare profesională înainte de 18 ani, dacă urmează un traseu educațional specific”.

Deci, de ce credem că tinerii din România nu sunt pregătiți să aleagă? Răspunsul este simplu: pentru că nu îi pregătim, consideră Fabiola Hossu. „Dacă vrem cetățeni activi și responsabili, trebuie să le oferim de timpuriu ocazia de a exersa luarea deciziilor, în loc să le limităm dreptul de a alege până devin „destul de mari”. Când, by the way, e prea târziu să mai exersăm această competență”. Experta demonstrează negru pe alb că începând cu vârsa de 12 ani un copil este capabil să judece liber, să discearnă, să facă alegeri. Însă trebuie să i se dea și ocazia.