„De ce își doresc femeile, mai mult decât bărbații, să se căsătorească?” Răspunsul internauților

Ceasul biologic sau presiunea socială? Ce le determină pe femei să-și dorească mariajul mai mult decât pe bărbați? Teoriile sunt multiple și de multe ori contradictorii, deși unele sunt dovedite de statistici.

Se pare că femeile își doresc relații mai mult decât bărbații. Foto arhivă

Preocupați de relațiile sociale, în ultima perioadă pe internet au apărut tot mai multe postări din care reiese că femeia este cea care aduce în discuție logodna sau căsătoria, în timp ce bărbatul ezită, evită sau închide conversația.

„Există un stereotip generalizat de gen conform căruia „femeile își doresc relații mai mult decât bărbații, iar bărbații își doresc sex mai mult decât femeile”. Bărbații tind să fie nevoiți să convingă femeile să inițieze relații, femeile tind să fie nevoite să convingă bărbații să se angajeze în relații.

Ca majoritatea stereotipurilor de gen, acest lucru nu este valabil pentru toată lumea. În măsura în care este în general adevărat, este probabil un amestec de biologie („iubire și fugă” este o strategie de reproducere viabilă pentru masculi, nu atât pentru femele, care trebuie să poarte un copil timp de 9 luni și apoi să aibă grijă de el ani de zile pentru ca acesta să aibă o șansă rezonabilă de supraviețuire) și cultură (fetițele sunt încurajate să viseze la zilele nunții lor, băieții nu atât de mult)”, a scris pe Reddit un internaut, încercând să răspundă întrebării „De ce sunt de obicei femeile cele care inițiază discuțiile despre logodnă sau căsătorie, iar bărbații se retrag?”.

Caracterizare succintă a femeilor și bărbaților

Caracterizând concluziile drept „o harababură”, un alt internaut a ținut să precizeze că există o mulțime de excepții.

„Femeile sunt în general mai active pe rețelele de socializare, așa că văd cronologia relațiilor pentru alte persoane.

Femeile sunt mai susceptibile la presiunea societății în ceea ce privește aspectul, frumusețea etc., așa că simt că trebuie să fie tinere și frumoase atunci când se căsătoresc.

Femeile sunt îndoctrinate să creadă că mariajul este punctul culminant al vieții lor, fiind deseori întrebate de ce sunt singure, de ce nu sunt căsătorite, de ce nu au avut copii…

Pe de altă parte, unele femei cred că cererile în căsătorie ar trebui să fie surprize totale, așa că nu vorbesc despre acest lucru, doar aşteaptă să se întâmple.

Femeile cred că-şi pot determina partenerii să se schimbe, așa că „Nu sunt interesată de căsătorie” este perceput ca „Nu sunt interesată de căsătorie acum”, fără a impune un termen limită de teama de a nu fi considerate exigente.

În ce-i privește pe bărbați, aceștia cred că trebuie să fie furnizori financiari, ceea ce înseamnă să aibă „destul” și, pentru că aceasta nu este o cantitate cuantificabilă, „destul” se transformă în schimbări semnificative. Bărbații nu sunt obișnuiți să vorbească despre sentimentele lor, așa că nu știu cum să gestioneze conversațiile bazate pe emoții.

Oamenii (de orice sex) se tem să rupă relațiile care nu sunt bune”, a scris un participant la discuție.

Burlacii vs. fetele bătrâne

Perfect de acord cu predecesorul său, un alt internaut a făcut o paralelă între percepția societății privind un bărbat singur, față de cea a unei femei singure.

„Exact. Un bărbat singur este burlac (cuvântul are conotații bune – e cool, iubește cea mai bună viață, de obicei are o casă/un loc pentru petreceri).

O femeie singură era cunoscută înainte ca „fată bătrână” (un cuvânt cu conotații negative – încă locuiește cu părinții ei, pe vremuri o femeie nu-și putea cumpăra o casă fără un bărbat, niciun bărbat nu o va lua, nu-și face datoria de femeie dând copii pe lume)

Din fericire, femeile nu mai sunt numite „fete bătrâne”, putem supraviețui fără bărbat, dar aceste etichete sunt încă prezente și sunt puse în majoritatea cazurilor de alte femei. Ca persoană fără copii, de câte ori aud… Când te căsătorești, copiii schimbă totul. E diferit când e vorba de tine, te vei răzgândi când întâlnești bărbatul potrivit etc.

Așa că, de la o vârstă fragedă, chiar și în subconștient, când auzi asta începi să plantezi sămânța că acesta este singurul lucru pe care tu, ca femeie, îl poți face.

La polul opus sunt bărbații, care încă de mici aud despre unchiul Jonny, burlac și amuzant, care se joacă pe teren”, a scris un alt participant la discuții.

„Îndrăgostite de ideea de a fi îndrăgostite”

Părând că nu este deloc de acord cu teoriile anterioare, un alt internaut a opinat că multe femei se căsătoresc cu bărbați nepotriviți doar de dragul de a fi într-o relație.

„Cred că asta se întâmplă pentru că atât de multe femei sunt disperate să aibă o relație încât nu le pasă de calitatea bărbatului cu care sunt. Prea multe femei sunt îndrăgostite de ideea de a fi îndrăgostite. De obicei, „bărbații care se îndepărtează” sunt de fapt băieți care nu au simțit niciodată cu adevărat acea fată, iar ea pur și simplu nu înțelege niciun indiciu. Bărbații care își iubesc femeile le vor cere în căsătorie înainte ca femeia să se gândească măcar la asta. Sunt atrași de femei și sunt nerăbdători să se căsătorească cu ea”, a adăugat o altă persoană.

Financiar, trebuie să fii demn de a avea o soție

Există o mulțime de motive, a opinat un alt participant la discuții, enumerând inclusiv insecuritatea financiară a bărbatului care ezită să se căsătorească.

„Cred că există o mulțime de motive.  Bărbații sunt instruiți să fie cei care întrețin. Dacă nu sunt într-o poziție financiară solidă, nu se vor considera „demni” să întrețină o soție. Desigur, nu este adevărat că sunt nedemni, dar nu poți scoate asta din modul în care cineva a fost crescut și educat.

Bărbații tind să se maturizeze puțin mai încet, așa că, în funcție de vârsta lui, s-ar putea să fie nevoie să crească puțin mai mult. Pur și simplu nu este atât de atras de ea, dar este prea confortabil și/sau evitant ca să se despartă.

Rețelele de socializare și pornografia: creează așteptarea că există întotdeauna o parteneră „mai bună”. În trecut, bărbații aveau doar femeile din comunitatea lor și fete/vedete faimoase despre care știau că este puțin probabil să le întâlnească în viața reală. Rețelele de socializare dau impresia că există tot felul de fete care doar îi așteaptă.

Cred că aceasta este părerea mea: societatea a crescut recent o mulțime de femei cu atașament anxios și bărbați cu atașament evitant. Nu știu cum sau dacă se poate corecta asta.

În trecut, așteptările societății erau să te căsătorești. Acest lucru se schimbă, căsătoria este acum văzută ca opțională în loc de obligatorie. Conviețuirea și a avea copii în afara căsătoriei nu mai sunt la fel de tabu ca înainte. Dacă deja te joci de-a casa, majoritatea bărbaților se vor acomoda prea mult cu situația, iar femeile se vor simți suficient de în siguranță pentru a nu face presiuni”, a scris un altul.

Ce spun statisticile despre mariajul românilor

Din punct de vedere al numărului de căsătorii înregistrate anul trecut, românii stau mai bine față de alte state europene, în țara noastră înregistrându-se 101.442 căsătorii, din care 55.000 în mediul urban. 

Structura căsătoriilor pe grupe de vârstă ale soților în anul 2024 evidențiază faptul că o parte semnificativă a tinerilor amână căsătoria după vârsta de 35 ani, 24639 căsătorii (24,3%) fiind încheiate între femei şi bărbaţi de 35 ani și peste (27,9% în mediul urban și 20,1% în mediul rural).

În anul 2024, vârsta medie la data căsătoriei a scăzut față de anul precedent, în medie cu 0,3 ani atât la femei cat si la bărbaţi. Astfel, vârsta medie la căsătorie, în anul 2024, a fost de 31,4 ani la femei şi de 34,4 ani la bărbaţi. Decalajul între vârsta medie a soţilor a continuat să rămână de 3,0 ani, aspect considerat favorabil din punct de vedere al condiţiilor necesare asigurării procreării.

În anul 2024, vârsta medie la prima căsătorie a fost de 32,0 ani pentru bărbați și de 28,8 ani pentru femei, în scădere faţă de anul 2023 cu 0,4 ani la bărbaţi şi cu 0,3 ani la femei. În anul 2024 se menţine tendinţa de deplasare a acestor indicatori spre limite de vârstă mai înaintată (după 28 ani pentru femei, respectiv după 32 ani pentru bărbaţi). Pe termen lung, acest fenomen este de natură să influenţeze negativ natalitatea, ca efect al reducerii perioadei fertile a persoanelor.

Datele pentru anul 2023 (ultimul an pentru care sunt disponibile date la nivel european) evidenţiază că România se situează printre ţările cu o rată a nupțialității ridicată de 5,8‰, față de media europeană 4,0‰. Cele mai mici rate de nupțialitate la nivel european s-au înregistrat în Slovenia (3,0‰), Italia (3,1‰), iar cele mai mari rate de nupţialitate s-au înregistrat în Letonia (5,6‰), și Ungaria (5,2‰).

Rata nupţialităţii este calculată prin raportarea numărului căsătoriilor la populaţia rezidentă medie a fiecărei ţări în anul de referinţă.

În medie, românii se căsătoresc la 34 de ani și divorțează la 44 de ani

În anul 2024, numărul divorţurilor pronunţate prin hotărâri judecătoreşti definitive și prin acordul soților (pe cale administrativă sau prin procedură notarială) a fost de 20692, în scădere cu 2023 divorţuri comparativ cu anul anterior. Rata divorţialităţii a scăzut de la 1,04 divorţuri la 1000 locuitori în anul 2023, la 0,95 divorţuri la 1000 locuitori în anul 2024.

Raportul dintre numărul divorţurilor pronunţate prin hotărâri judecătoreşti definitive și prin acordul soților (pe cale administrativă sau prin procedură notarială) şi numărul căsătoriilor încheiate a fost, în anul 2024, de un divorţ la 4,9 căsătorii.

Repartizarea pe grupe de vârstă şi sexe a persoanelor care au divorţat în anul 2024 prezintă următoarele aspecte:

• în medie, divorţul apare cu cea mai mare frecvenţă la grupa de vârstă 45-49 ani, în cazul bărbaților (17,7% dintre divorţuri), şi în cazul femeilor la grupa de vârstă 35-39 ani (18,5% dintre divorţuri), urmată de grupa de vârstă 35-39 ani în cazul bărbaţilor, (17,0% dintre divorţuri), şi în cazul femeilor la grupa de vârstă 40-44 ani (16,5% dintre divorţuri);

• numărul femeilor în vârstă de până la 30 ani care au divorţat a fost de 2,2 ori mai mare decât numărul bărbaţilor aparţinând aceleiaşi grupe de vârstă;

• începând cu vârsta de 50 de ani, numărul bărbaţilor care au divorţat crește semnificativ față de cel al femeilor: de 1,3 ori la grupa de vârstă 50-54 ani, de 1,5 ori la grupa de vârstă 55-59 ani şi de 1,8 ori la grupa de vârstă 60 ani şi peste.

Vârsta medie a soţilor la divorţ a fost de 44,9 ani pentru bărbaţi şi de 41,4 ani pentru femei.

Comparând vârsta medie la divorţ cu vârsta medie la căsătorie (34,4 ani pentru bărbaţi şi 31,4 ani pentru femei) se poate observa în cazul cuplurilor care au divorţat că secvenţa de viaţă maritală durează, în medie, 10,5 ani pentru bărbaţi, respectiv 10,0 ani pentru femei.

Comparativ cu celelalte țări din Uniunea Europeană, în anul 2023 (ultimul an pentru care sunt date disponibile la nivel european), România, cu o rată a divorțurilor de 1,2‰, s-a situat sub media europeană (1,6‰). Cele mai mici rate de divorțialitate la nivel european s-au înregistrat în Slovenia (1,0‰) și Croația (1,1‰), iar cele mai mari, în Letonia (2,8‰), Lituania (2,5‰) și Finlanda (2,1‰).