De ce ne doare capul după ce plângem și cum putem preveni disconfortul

Pentru mulți dintre noi, plânsul este o reacție firească în fața durerii emoționale. Cu toate acestea, ceea ce urmează după o astfel de descărcare poate fi și mai neplăcut: durerea de cap. Este o experiență comună, dar puțin înțeleasă. De ce ne doare capul după ce plângem? Și, mai ales, de ce nu apare această durere atunci când plânsul este declanșat de o emoție pozitivă?
Explicația are rădăcini atât în fiziologie, cât și în chimia emoțiilor. Când o persoană plânge intens, mai ales ca urmare a unui stres emoțional puternic, în corp se produce o reacție complexă. Una dintre principalele cauze ale apariției durerii de cap în astfel de momente este tensiunea musculară. Mușchii din zona capului, a gâtului și a maxilarului tind să se încordeze în timpul plânsului prelungit, ceea ce poate duce la o așa-numită cefalee de tensiune. Aceasta se resimte adesea ca o presiune continuă în jurul frunții, tâmplelor sau la baza craniului.
Dar acesta nu este singurul mecanism implicat. Organismul uman produce, în mod natural, trei tipuri de lacrimi: lacrimile bazale, care mențin ochiul umed, lacrimile reflexe, care apar ca răspuns la factori iritanți, precum fumul sau ceapa și lacrimile emoționale, care se declanșează în urma unei trăiri puternice. Acestea din urmă sunt cele care vin la pachet cu un amestec de substanțe chimice, printre care și cortizolul – hormonul stresului.
Cortizolul joacă un rol central în declanșarea durerilor de cap apărute în urma plânsului. Când corpul se confruntă cu o stare emoțională intens negativă, cum ar fi tristețea profundă, anxietatea sau depresia, el eliberează acest hormon în cantități mari. Cortizolul favorizează inflamația și influențează direct sistemul nervos, creând condiții propice pentru apariția migrenelor sau a durerilor tensionale. Dacă plânsul este cauzat de un eveniment traumatic, precum pierderea unei persoane dragi, și este însoțit de lipsa somnului, alimentație dezechilibrată sau sedentarism, riscul de apariție a durerii de cap crește considerabil.
Interesant este faptul că nu orice fel de plâns are acest efect secundar. Lacrimile generate de fericire, de exemplu, rareori duc la dureri de cap. Aceste momente sunt asociate cu o eliberare de endorfine și alți neurotransmițători benefici, care contrabalansează efectele hormonilor de stres. Astfel, organismul nu percepe aceste episoade ca pe o agresiune, ci ca pe o experiență pozitivă, relaxantă. Prin urmare, nu apare acea încordare musculară și nici niveluri ridicate de cortizol, elemente cheie în generarea durerilor post-plâns.
În cazul în care durerea de cap totuși apare, există câteva metode eficiente pentru a o ameliora. Aplicarea unor comprese calde în zona gâtului sau a cefei poate ajuta la relaxarea mușchilor încordați. Masajul ușor, hidratarea adecvată și odihna sunt, de asemenea, soluții simple și eficiente. În unele situații, administrarea ocazională a unui analgezic poate oferi alinare, mai ales dacă durerea este persistentă sau interferează cu activitățile zilnice.
Deși este tentant să ne alarmăm în fața acestor dureri recurente după episoade emoționale, este important de reținut că ele fac parte dintr-un mecanism natural al organismului de adaptare și descărcare. Emoțiile, fie ele negative sau pozitive, au un impact profund asupra stării fizice, iar modul în care reacționăm la ele variază de la o persoană la alta.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți NewsExpress și pe Google News