Doliu în lumea științei: a murit James Watson, laureatul Nobel care a descifrat structura ADN-ului

În una dintre cele mai mari descoperiri ale secolului XX, el a identificat în 1953, alături de omul de ştiinţă britanic Francis Crick, structura în dublu helix a ADN-ului, deschizând calea pentru progrese rapide în biologia moleculară.

Reputaţia şi prestigiul său au fost însă grav afectate de comentariile sale legate de rasă şi sex. Într-un program de televiziune, el a susţinut că genele ar fi responsabile pentru diferenţele de IQ mediu dintre persoanele de culoare şi albi.

Moartea lui Watson a fost confirmată pentru BBC de Cold Spring Harbor Laboratory, instituţia unde acesta a lucrat şi a făcut cercetări timp de mai multe decenii.

Watson a împărţit Premiul Nobel în 1962 cu Maurice Wilkins şi Francis Crick pentru descoperirea structurii în dublu helix a ADN-ului.

„Am descoperit secretul vieţii”, au declarat ei la momentul respectiv.

Comentariile ulterioare ale lui Watson despre rasă l-au făcut să spună că s-a simţit marginalizat de comunitatea ştiinţifică.

În 2007, omul de ştiinţă, care lucrase anterior la Laboratorul Cavendish al Universităţii din Cambridge, a declarat pentru ziarul The Occasions că este „în mod inerent pesimist în privinţa perspectivei Africii”, deoarece „toate politicile noastre sociale se bazează pe ideea că inteligenţa lor este aceeaşi cu a noastră — în timp ce toate testele arată că, de fapt, nu este chiar aşa”.

Aceste remarci au dus la pierderea funcţiei sale de la Cold Spring Harbor Laboratory din New York.

Comentariile suplimentare făcute în 2019 – când a sugerat din nou existenţa unei legături între rasă şi inteligenţă – au determinat laboratorul să-i retragă titlurile onorifice de cancelar emerit, profesor emerit Oliver R. Grace şi administrator onorific.

„Declaraţiile doctorului Watson sunt reprobabile şi nu au nicio bază ştiinţifică”, a precizat laboratorul într-un comunicat.

ADN-ul a fost descoperit în 1869, dar a fost nevoie să se ajungă până în 1943 pentru ca oamenii de ştiinţă să afle că acesta constituie materialul genetic din celule. Totuşi, structura ADN-ului a rămas un mister.

Lucrând cu imagini obţinute de cercetătoarea Rosalind Franklin de la King’s College – fără ştirea acesteia – Crick şi Watson au reuşit să construiască un mannequin fizic al moleculei. Maurice Wilkins, care a împărţit Premiul Nobel cu Crick şi Watson, colaborase cu Franklin pentru a determina structura moleculei de ADN.

Watson şi-a vândut medalia de aur a Premiului Nobel la licitaţie pentru 4,8 milioane de dolari în 2014, spunând că a decis să renunţe la ea deoarece s-a simţit marginalizat de comunitatea ştiinţifică după comentariile sale despre rasă.

Un miliardar rus a cumpărat medalia pentru 4,8 milioane de dolari şi i-a returnat-o imediat.

Watson s-a născut la Chicago, în aprilie 1928, din părinţi descendenţi ai coloniştilor englezi, scoţieni şi irlandezi.

A obţinut o bursă pentru a studia la Universitatea din Chicago la vârsta de 15 ani.

Acolo, s-a interesat de noua tehnică a difracţiei, prin care razele X sunt deviate de atomi pentru a dezvălui structurile lor interne.

Pentru a-şi continua cercetările asupra structurilor ADN-ului, a plecat la Cambridge, unde l-a întâlnit pe Crick; împreună au început să construiască modele la scară mare ale posibilelor structuri ale ADN-ului.