Exclusiv: Oana Gheorghiu, noul vicepremier al României, la Interviurile Adevărul de la ora 11

Oana Gheorghiu, noul vicepremier al României, a fost invitată vineri, 7 noiembrie, de la ora 11:00, la Interviurile Adevărul. Aceasta vorbește despre controversele privind activitatea la Asociația „Dăruiește Viață” dar și despre noua postura în care se află.

Oana Gheorghiu, noul vicepremier al României FOTO: Adevărul

Oana Gheorghiu vorbeste vineri, 7 noiembrie, despre noua postură în care se află. Aceasta a preluat joi, 30 octombrie, mandatul de viceprim-ministru în Guvernul condus de Ilie Bolojan. Într-un mesaj public, aceasta a declarat că își propune să contribuie la reformarea administrației prin digitalizare și debirocratizare, cu scopul de a simplifica viața cetățenilor și de a reconstrui încrederea dintre stat și populație.

„Am o poziție de independentă în guvernul României”

Vicepremierul Oana Gheorghiu a explicat cum a ajuns în Guvern și cum vede tranziția de la activismul civic la implicarea directă în politica națională: „Eu nu simt că am făcut pasul către politică, pentru că eu am o poziție de independentă în guvernul României. Simt că am făcut pasul într-un guvern care încearcă să rezolve o problemă serioasă a României, un deficit bugetar serios, creat în ultimii ani ale guvernelor precedente. A fost o decizie nu ușoară, dar e o decizie asumată și sper să am și impact în ceea ce va urma”.

Ea a povestit și despre momentul în care premierul Ilie Bolojan i-a făcut propunerea: „M-a sunat premierul Bolojan, m-a invitat la o discuție, am crezut că va fi o discuție despre sistemul de sănătate, însă a fost foarte direct, mi-a făcut această propunere. În prima fază m-am blocat pentru că sunt un om de bun simț, m-am gândit că e o pălărie uriașă. Am plecat fără să spun nimic, apoi am cerut încă o dată eu o întâlnire să-i pun niște întrebări, mi-am luat un răgaz de gândire. După ce apele s-au mai liniștit, i-am spus că accept”. 

Vicepremierul a explicat motivele deciziei: „Pe de-o parte, discuția cu premierul m-a lăsat să văd un om care încearcă cu toată forța lui să facă bine acestei țări, și, din păcate, oamenii probabil că nu pot să vadă asta acum pentru că asta înseamnă niște tăieri, niște taxe mai mari. E greu pentru oameni să înțeleagă efortul pe care-l face premierul Bolojan. Și pe de altă parte, am simțit că la un moment dat ar trebui să facem mai mult decât să construim spitale, și este foarte bine că facem asta, iar colegele mele continuă să construiască campusul. Dar ar trebui să trecem și la zona de politici publice, să schimbăm mai profund lucrurile”.

Vicepremierul a detaliat și ce i-a transmis premierul: „Mi-a spus că are nevoie de perspectiva unui om care face lucrurile altfel. Politicienii sunt obișnuiți de ani de zile să facă lucrurile în același fel și, intrând într-o morișcă de acest gen, au nevoie de oameni care zic: «stai puțin, putem să facem și altfel». Această atitudine, venită din societatea civilă și cu experiența interacțiunii cu statul român, ar fi de bun augur și ar ajuta să împingem lucrurile mai departe”.

Consultarea cu familia și apropiații

Gheorghiu a explicat că decizia a fost strict personală: „Decizia mea este 100% personală, asumată de mine. Am discutat cu foarte puțini oameni pentru perspective tehnice, mai ales pentru a vedea ce se întâmplă cu «Dăruiește Viață». După ce m-am asigurat că totul este sub control, am luat decizia eu cu mine”.

Ea a mai precizat că partidul premierului nu a contat: „Nu contează din ce partid ar fi fost premierul. Dacă aș fi simțit că omul are viziune și vrea să schimbe țara, probabil că aș fi acceptat. Contează omul, nu partidul, iar în cazul premierului Bolojan am simțit asta”.

Reacții și atacuri politice

„Imediat după anunț, a apărut primul atac chiar din coaliția de guvernare. Mă gândeam că vor apărea discuții, pentru că orice om care vine într-o astfel de poziție trece prin focul acesta. Problema este că oamenii onești, fără schelete în dulap, sunt expuși unor acuzații false și exploatări ale unor momente personale, ceea ce nu cred că este corect pentru viitorul politic al țării”.

Gheorghiu a adăugat perspectiva sa asupra atacurilor la persoană: „Mie mi se pare că ar trebui să discutăm pe principii, pe argumente, pe ce e bine pentru țară, nici de cum pe atacuri la persoană. Sper ca peste cinci ani să ne uităm altfel la oamenii politici și să vedem că au evoluat. Atacurile la persoană creează în societate un sentiment profund greșit și transmit oamenilor o percepție negativă asupra clasei politice. Este o lipsă de maturitate politică și de maturitate în general”.

Cât despre colaborarea cu alți membri ai Executivului, Gheorghiu a spus: „Am vorbit cu membri ai Guvernului din toate partidele și am avut întâlniri extrem de eficiente și deschise. Inclusiv cu social-democrații, care m-au primit destul de bine și cu care am reușit să avansez în proiecte, sper”.

Activitatea în societatea civilă și importanța politicilor publice

Pe lângă implicarea în Guvern, Gheorghiu a discutat și despre activitatea Asociației „Dăruiește Viață” și controversele legate de aceasta. Fondată în 2012, organizația a devenit un simbol al implicării civice, prin proiecte precum construcția primului spital de oncologie pediatrică din România.

Referitor la afirmațiile colegei sale, Carmen Uscatu, care s-a declarat supărată că politicienii au „furat” oameni din zona ONG, Gheorghiu a clarificat: „Cred că a avut o exprimare nefericită, pentru că oamenii nu aparțin cuiva. Nimeni nu deține oameni. Nu m-a putut lua nimeni. Eu nu am aparținut cuiva. Înțeleg că nu e un moment ușor și că a fost greu să ducă proiectele, dar am lăsat la asociație lucrurile foarte bine puse la punct”.

Ea a explicat că echipa de proiect de la „Dăruiește Viață” este complet pregătită și proiectele continuă fără probleme: „Am reușit să lucrez cu un manager de proiect cu experiență, care acum stăpânește foarte bine managementul proiectului. Eu nu mai am nicio funcție executivă, rămân membru fondator și le țin pumnii de la distanță. Abia aștept să văd cum va crește campusul”.

Politica nu „ucide” visul ONG-urilor

Legat de întrebarea dacă politica poate afecta ONG-urile, Gheorghiu a răspuns: „Absolut deloc. Atunci când din societatea civilă un om intră în zona decizională, ONG-ul câștigă forță, pentru că se arată competența. Dacă am reușit să construim atât de multe, de ce nu am putea să construim și la nivel de politici publice care să aibă impact asupra întregii țări? Societatea civilă este mult mai puternică decât clasa politică, și cred că este momentul să profite de această oportunitate”.

Ea a adăugat un mesaj de încurajare: „Vreau să încurajez oamenii, mai ales femeile, să fie mai active și să intre în această zonă. Nu putem să schimbăm țara dacă nu avem curajul să încercăm. Poate fi o încercare dificilă, dar merită pentru a pune umărul la binele României”.

Gheorghiu explică de ce experiența din societatea civilă este importantă: „Chiar cred. Cred că e nevoie de oameni care au învățat să facă lucrurile altfel, care sunt perseverenți, care sunt rezilienți. Când faci proiecte în ONG-uri, înveți să fii foarte rezilient, înveți să înțelegi statul român, să-i vezi problemele. Și atunci, toată această experiență e păcat să o pierzi. Eu acum nu încurajez toată lumea să intre, să facă politică, dar îi încurajez pe oameni să se uite către zona politică, dacă își doresc cu adevărat să facă ceva pentru țară”.

Ea subliniază necesitatea schimbării percepției despre politică: „Noi trebuie să schimbăm narativul. Politica nu e ceva rău în sine. Oamenii care fac politică pot fi răi sau buni, sau pot face politică bine sau rău. Politică facem fiecare dintre noi din momentul în care am deschis ușa și am ieșit din casă. Când o să reușim să schimbăm felul în care cetățenii se uită la politică, atunci oamenii mai onești, mai buni, mai competenți, vor intra acolo și vor schimba treaba asta”.

Primele impresii din ședințele de Guvern

Despre primele sale întâlniri în Guvern, Gheorghiu spune: „Acum eu nu pot să-mi dau seama cum erau înainte ședințele de guvern, că n-am avut această experiență. Eu m-am simțit bine, nu m-am simțit deloc rău, n-am simțit ostilitate. Iau lucrurile așa cum vin și pornesc de la ideea că oamenii cu care lucrez își doresc cu adevărat să facă lucruri bune. Nu am văzut în Guvernul României nicio ședință și nicio întâlnire cu conflicte sau tensiuni”.

Veniturile în ONG și transparența financiară

Referitor la veniturile înregistrate ca vicepreședinte al asociației, Gheorghiu a explicat: „Întotdeauna salariile noastre au fost publice în rapoartele de activitate. Noi eram o echipă între 6 și 11 oameni, cu un buget de salarii în jur de 100.000 de euro. Dacă noi cu această sumă am reușit să facem proiecte de 53 de milioane de euro, mie mi se pare o eficiență extraordinară. Venitul meu lunar era de 20.000 de lei. Acesta mi-a dat confortul să lucrez 10–14 ore pe zi, fără weekend, să duc responsabilitatea proiectelor și să reprezint organizația la evenimente fără să arăt ca un cerșetor”.

Gheorghiu a amintit și perioada voluntariatului: „Trei ani de zile am făcut voluntariat. Munceam 10-12 ore la job, aveam copil, făceam teme, apoi lucram la proiect. Primul nostru proiect de la Timișoara a fost realizat astfel, timp de trei ani, dormind doar trei-patru ore pe noapte”.

Ea a subliniat: „Nu poți să faci proiecte de acest gen fără să ai un venit. Este normal ca orice om care muncește cinstit să fie plătit. Este o dovadă a competenței că am acoperit cheltuielile administrative din dobânzi și sponsorizări, astfel încât toți banii de la oameni și companii să meargă 100% în proiecte”.

Campusul medical și impactul asupra României

Despre viitorul campusului medical, Gheorghiu a explicat: „Campusul medical va asigura tratament complet multidisciplinar pentru orice pacient copil. Va oferi condiții normale și civilizate pentru părinți, medici și rezidenți, spații de cazare pentru cei care vin din afara Bucureștiului, cantină pentru personal, logistică eficientă și sustenabilitate în managementul spitalului”.

Gheorghiu a subliniat efortul uman și social din spatele proiectelor sale: „Erau obișnuiți cu așa se face, așa zice legea, nu schimbăm nimic. E un proiect făcut cu mult suflet și cu ajutorul a peste 350.000 de oameni și peste 8.000 de companii. Și este un proiect care aduce bine copiilor. Acum, în momentul ăsta, când noi vorbim, acolo sunt copii care sunt tratați. Mai mult, sunt operații în blocul acela, cel mai modern din România, pentru a preveni infecțiile nozocomiale. E un proiect care salvează vieți la propriu și care cred că a adus multă încredere în societatea românească că se poate, că putem face”.

Relația statului cu cetățeanul și nevoia de schimbare

Vicepremierul a explicat ce trebuie schimbat fundamental în România: „Cred că relația statului cu cetățeanul trebuie în mod obligatoriu schimbată. Cetățeanul se simte neascultat, uneori abuzat de statul român. Nu simte statul ca pe un sprijin, pentru că statul român ar trebui să fie un sprijin pentru oameni. De cele mai multe ori e perceput ca un abuzator. Și cred că lucrul ăsta e cel mai important de schimbat. Cum construim împreună guvern, cetățeni, mediul de afaceri, ONG-uri, cum reconstruim încrederea, cum facem să ne auzim unii pe alții, cum facem la greu să ne așezăm împreună și să construim, astfel încât tuturor să ne fie mai bine peste un an sau peste doi”.

Ea a mai adăugat: „Românii sunt oameni de bun simț. Cred că înțeleg și știu, au doar nevoie să simtă că ceea ce se face acum nu se face împotriva lor, ci pentru binele nostru de mai târziu”.

Probleme structurale și bugete naționale

Întrebată care este cea mai mare minciună pe care statul român și-o spune, Gheorghiu a răspuns: „Cred că și-a spus-o până acum, asta cu companiile de stat și cu felul în care erau selecționați oamenii care le conduceau. Cred că de multe ori statul își fură căciula singur. Cea mai mare minciună, totuși, a fost bugetul României făcut de guvernele precedente, în care mi s-a spus ceva și în realitate era altceva”.

Referitor la gestionarea eficientă a bugetului: „Cu siguranță se poate, dar pentru a face asta e nevoie de curățenie în companiile de stat: sunt 1.370 de entități, nu numai companii. Trebuie luate la mână, unele readuse pe linia de plutire, altele poate eliminate. Unele pe minus sunt de importanță strategică și trebuie păstrate, altele trebuie consolidate pentru a genera venit. Nu se pot face lucrurile peste noapte, am nevoie de timp, determinare și o societate activă care pune presiune”.

Priorități în mandat

Gheorghiu a prezentat liniile principale ale mandatului său: „Mandatul meu are trei linii: reformă, digitalizare, debirocratizare. Trebuie să încep cu câte ceva din fiecare și sunt în curs să-mi fac o echipă. Salariile la Guvernul României sunt foarte mici și, pentru a aduce oameni bine pregătiți, trebuie să-i convingi să vină pe salarii reduse. Eu am 14.000 de lei. Oamenii trebuie să aibă sprijin acasă sau dorință să ajute România”.

Despre provocările digitalizării: „Digitalizarea este cea mai complicată. Mai întâi trebuie să simplificăm procesele, să facem curățenie, să ne uităm ce păstrăm și ce eliminăm. Dacă digitalizăm haosul birocratic, vom avea doar un haos digitalizat. Este un proces de durată, dar deja am preluat multe de la fostul vicepremier Dragoș Anastasiu și cred că vom reuși să începem procesul”.

Lecții din sectorul ONG aplicabile statului

Gheorghiu a explicat cum experiența în ONG-uri îi va fi utilă: „Am învățat că transparența este cea mai bună armă pentru a preveni orice atac, pentru că, iată, așa cum ați văzut, au existat niște atacuri, dar oamenii de bună credință intră pe site-ul «Dăruiește Viață», se uită la rapoartele de audit, se uită la rapoartele de activitate și pot să vadă. Cred că transparența, și poate că la asta putem să lucrăm mai mult în relația statului cu cetățeanul și asta ar trebui să aduc. Am învățat perseverență, reziliență și a te uita la lucruri din perspectiva beneficiarului. Noi am construit spitalul ăsta din perspectiva pacientului și din perspectiva medicului. Să ai în vedere toți oamenii și atunci când gândești măsuri, să te pui și în papucii cetățeanului”.

Schimbarea mentalităților și rolul societății

„Uneori trebuie să iei decizii care nu sunt populare, dar măcar trebuie să deschizi dialogul cu oamenii, să înțeleagă de ce faci asta, că e o măsură care te ajută să treci greul și treci prin greul acesta să ne fie mai bine în viitor. Societatea cere schimbări de ani buni și pare pregătită pentru acestea. Clasa politică, ea singură, nu va fi niciodată pregătită pentru o schimbare a viziunii. Este o reacție normală de rezistență. Trebuie să creeze societatea o masă critică suficient de mare care să vorbească clasei politice într-un limbaj ferm și probabil că îi va determina să se reformeze”.

Gheorghiu subliniază că schimbarea nu se face peste noapte: „Mentalitățile nu se schimbă ușor, dar ai întotdeauna niște «early adopters», oameni care văd primii oportunitatea de a face lucrurile mai bine. Schimbarea vine încet. Gândiți-vă la România ultimilor 20 de ani, s-a schimbat foarte mult, dar încetul cu încetul”.

Experiența personală și lecțiile de viață

Referindu-se la munca sa la „Dăruiește Viață” și la copiii bolnavi de cancer, Gheorghiu a explicat: „Cred că nu este o durere mai mare pe lumea asta decât să ai un copil bolnav. Am văzut mamele care trec prin asta și este aproape imposibil să te pui în pielea lor. Îți dai seama că orice problemă ai avea tu, oricât te-ai plânge, nu există. Oamenii ăștia trec prin așa ceva și îți arată că trebuie să te pui pe locul doi și să faci tot ce trebuie să-i fie bine copilului”.

Ea a exemplificat cum au pornit proiectele: „La Marie Curie am pornit de la o secție de oncologie cu 31 de paturi, în care erau 31 de copii bolnavi de cancer, cu 31 de mame, 62 de suflete cu acces la o singură toaletă. Am pornit de jos, cred că așa este și în ceea ce urmează să fac în guvern, să încep de jos cu proiecte mici, să le ducem la bun sfârșit și să creăm credința că lucrurile pot fi făcute mai bine”.

Gheorghiu a povestit cum a început lucrul la Marie Curie: „Ne-am dat seama că nu se poate, am mers cu arhitecta, cu Raluca Soaita, cu care lucrăm și acum, și ne-a zis că nu se poate, pentru că infrastructura nu permitea. Era o infrastructură veche, înălțimile foarte mici, holurile foarte înguste, spațiile imposibil de recompartimentat, și a zis: «n-aveți cum să renovați, n-aveți cum să faceți grupuri sanitare în fiecare salon». Am zis: «ok, și atunci ce facem?» Și ea a zis: «trebuie să faceți ceva de la zero»”.

Obstacole birocratice și avize

Întrebată ce obstacole birocratice a întâlnit, Oana Gheorghiu a explicat: obținerea avizelor, autorizația de construire, am obținut 22 de avize. Și știu că ne-a luat șase luni, toată lumea ne-a felicitat, a zis că a fost un termen record, pentru că eu la 30 de zile de la depunere nu mai plecam de pe capul lor. Doar că atunci când ai de obținut aceste avize, te duci la o instituție, depui documentația, apoi aceeași documentație o depui și la altă instituție, dar instituția a doua nu-ți dă dacă n-ai primit avizul de la prima, iar ele între ele nu comunică. Uite, genul ăsta de lucruri vom încerca să-l schimbăm”.

Ea a subliniat importanța sprijinului societății civile: „Am avut foarte multe atacuri din zona politică pe care le știți, dar am simțit în permanență o susținere extraordinară din partea societății civile și a oamenilor. Asta ne-a ajutat să depășim orice”.

Colaborarea cu ministerele

„Cel mai ușor și cel mai bine am lucrat cu domnul Cseke, care acum este coleg în Guvern la Ministerul Dezvoltării. A fost ministru interimar la Sănătate în 2009, când noi chiar am început primele bătălii pentru tânărul bolnav de leucemie. Ne-am dus cu o listă mare de lucruri, și este singurul ministru care a venit extrem de pregătit la întâlnire, cu notițe pe marginea documentului și cu o chestie foarte onestă. Și cel mai greu, știți că am avut cu domnul Rafila o dificultate în a preda spitalul, dar cred că lucrurile s-au rezolvat și sper ca în viitor să nu mai ceară dosar cu șină”.

Gheorghiu a insistat pe necesitatea parteneriatului real între stat și ONG-uri: „Reacția statului român că vine ONG-ul și trebuie neapărat să mă cert cu ei nu este soluția. Trebuie să existe un parteneriat real”.

Schimbările din sistemul medical și birocrația

„Sunt unele lucruri care s-au schimbat în sistemul medical. Bugetele au crescut, dar nu se reflectă neapărat în calitatea serviciului medical. Sunt foarte mulți medici care își fac treaba onest și cu dedicare și se ridică o nouă generație care va trage înainte sistemul de sănătate. În ceea ce privește birocrația, exact asta vom face. Vom identifica problemele percepute de cetățeni, companii, funcționari și ONG-uri și vom vedea unde sunt blocajele”.

Ea a dat exemplul „copiei după buletin”: „Avem o lege care interzice statului să mai ceară această copie. Doar că nu este implementată unitar. Sunt locuri în care nu ți se mai cere, sunt locuri în care ți se cere. Asta vrem să schimbăm”.

Sprijinul societății pentru copiii bolnavi de cancer

Gheorghiu a vorbit și despre copiii bolnavi de cancer și despre lecțiile învățate din experiența ONG-ului: „Nu știe nimeni niciodată ce se poate întâmpla, niciunul dintre noi nu ne naștem cu un certificat de garanție care ne spune că nu o să avem boala asta. Și probabil că din partea societății, oamenii ăștia trebuie să simtă susținere, astfel încât să nu mai privească cancerul ca pe o rușine sau ca pe un eșec, pentru că nu este”.