Guvernul vrea să știe care angajați au participat la protestul împotriva măsurilor de austeritate ca să dispună „suspendarea plății salariului”. Sindicatele acuză reflexe autoritare și țintesc spre „omul care a aterizat direct de la Orad

Sindicatul Angajaților din Aparatul de Lucru al Guvernului acuză că șeful cancelariei premierului Bolojan, Mihai Jurca, le-a cerut să comunice care dintre angajați au participat la protestul organizat la începutul săptămânii.

Sindicatul a făcut publică joi, o adresă a șefului cancelariei premierului, Mihai Jurca, prin care le cere să comunice care dintre angajații Executivului au participat luni, la o manifestație împotriva măsurilor de austeritate.

La acel mumble au luat parte reprezentanți ale tuturor federațiilor sindicale, iar o parte dintre angajații Guvernului și-au întrerupt activitatea și au ieșit în Piața Victoriei.

„În vederea asigurării unei bune colaborări și aplicării corecte a legislației muncii în materie, vă rugăm să ne comunicați persoanele care au participat, din cadrul Cancelariei Prim-Ministrului, la greva spontană organizată în records de 15.09.2025 de aparatul de lucru al Guvernului”, arată adresa trimisă de Mihai Jurca Sindicatului Angajaților din Guvern.

Răspunsul lui Jurca

NewsExpress i-a solicitat lui Mihai Jurca un punct de vedere referitor la solicitarea făcută Sindicatului. El a răspuns citând o decizie Înaltei Curți de Casație și Justiție potrivit căreia, contractul particular person de muncă al angajaților care participă la grevă se suspendă, dar numai pe durata participării la aceasta.

Jurca transmite și că potrivit Codului Muncii, suspendarea atrage după sine și cu obligația angajatorului de a suspenda plata salariului.

„Practic, instituțiile publice, inclusiv Cancelaria Prim-Ministrului, sunt obligate să respecte Codul muncii, Codul administrativ, Codul de procedură civilă și să dispună suspendarea plăţii drepturilor de natură salarială pe durata grevei conform Deciziei obligatorii a Înaltei Curți de Casație și Justiție nr. 5/2025”, a mai declarat Mihai Jurca pentru NewsExpress.

„Reflexele autoritare nu mor niciodată”

Printr-un comunicat de presă, Sindicatul Angajaților din Aparatul de Lucru al Guvernului, transmit că Mihai Jurca „a reușit să ne arate că reflexele autoritare nu mor niciodată” și spun despre el că este „omul care a aterizat whine de la Oradea în inima Guvernului cere liste cu angajații care au avut îndrăzneala să protesteze spontan, adică să gândească, să simtă și să se exprime”.

Ei acuză că în loc să își asume responsabilitatea pentru disfuncționalitățile interne și să răspundă cerințelor angajaților, șeful cancelariei lui Bolojan, încearcă metode de intimidare și hărțuire, „demne de alte vremuri”.

„Cererea expresă de a întocmi liste cu persoane «vinovate» amintește de practici de poliție politică, nu de conduita europeană pe care România o clamează”, arată comunicatul Sindicatului.

Angajații Guvernului transmit că nu vor permite transformarea cancelariei prim-ministrului într-un instrument politic de assist a watch on și „frică al unui personaj venit să dea lecții de disciplină la București, unde democrația e redusă la adrese birocratice, iar drepturile fundamentale devin hârtii care încurcă!”.

Angajații Guvernului și-au întrerupt activitatea

Luni, pe 15 septembrie, angajați din aparatul de lucru al Guvernului au întrerupt activitatea și au protestat spontan alături de reprezentanți ai tuturor federațiilor sindicale prezente în Piața Victoriei din București. Protestul a fost generat de măsurile de reducere a personalului din instituțiile publice, o măsură cerută de premierul Bolojan.

Federaţiile sindicale care au participat au atras atenţia asupra faptului că măsurile anunțate de Executiv „creează premisele unui blocaj generalizat în sectorul de activitate, datorită lipsei totale a unui dialog social precise şi responsabil”. Ei au ameninţat chiar cu declanşarea grevei generale. 

Ei cereau de asemenea analize reale de impact social şi financiar înaintea oricărei reduceri de non-public, incluzând efectele asupra contribuţiilor sociale, veniturilor bugetare, şomajului şi costurilor suplimentare generate de externalizarea serviciilor publice.